„Știri din Hunedoara” a intrat în posesia motivării completului de 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, din dosarul fostului șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia, Traian Berbeceanu.
Fostul șef al DIICOT Alba, procurorul Ioan Mureșan, a fost condamnat în primă instanță la 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă și abuz în serviciu. Colegul său, Nicolae Cean, de la Parchetul Alba, a primit doi ani cu executare pentru complicitate, iar ofițerul Alin Munteanu, de la BCCO Alba, 4 ani cu executare. Acum, toate aceste pedepse au fost „șterse”, pe motiv că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Ioan Mureșan poate reveni la DIICOT Alba și va primi salarii restante de peste un milion de euro.
Justificări puerile, pentru fapte grave
Coșmarul fostului șef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu a început în data de 24.10.2013, atunci când Ioan Mureșan, pe vremea aceea procuror-șef al DIICOT Alba Iulia a dispus, prin ordonanţă, reţinerea lui Berbeceanu Traian, pe o perioadă de 24 de ore. În aceeași zi, Mureșan sesiza Curtea de Apel Alba Iulia cu propunere de arestare preventivă a lui Berbeceanu, iar una dintre acuzații era aceea că ar fi existat niște convorbiri telefonice între Ovidiu Moș și Dorin Cupețiu. Ovidiu Moș era prietenului lui Traian Berbeceanu, iar Cupețiu era o persoană cercetată de BCCO Alba. Se încerca inducerea faptului că Traian Berbeceanu ar fi încercat, prin Ovidiu Moș, să îl anunțe pe Cupețiu că ar fi urmat niște percheziții. Însă, cu șase luni înainte de momentul reținerii, procurorul șef al DIICOT Alba constata că numărul de telefon nu îi aparținea lui Dorin Cupețiu, ci unei alte persoane, Vasile Mărginean.
Deși știa de jumătate de an că numărul de telefon nu aparține lui Dorin Cupețiu, Mureșan a trecut în actul de sesizare cu propunerea de arestare preventivă că acel post telefonic i-ar aparține.
Cei trei judecători care l-au achitat pe Mureșan definitiv i-au găsit scuze puerile pentru fapte de neconceput în activitatea unui procuror-șef. Fapte care au dus la arestarea lui Traian Berbeceanu.
„Or, așa cum s-a arătat anterior, la data de 4.04.2013, inculpatul Mureșan Ioan a întocmit o comunicare către numitul Mărginean Vasile, căruia i-a adus la cunoștință că i-a fost interceptat postul telefonic cu nr. 0728……, despre care iniţial s-a crezut că aparţine inculpatului Cupeţiu, ulterior constatându-se că acest număr este folosit de Mărginean Vasile. Așadar, susținerile referitoare la postul telefonic și la convorbiri au fost preluate de inculpatul Mureșan Ioan în propunerea de arestare preventivă a lui Berbeceanu, făcută la 24.10.2013, după 6 luni de la data când a făcut informarea către Mărginean Vasile (realizând eroare cu privire la titularul postului).
Înalta Curte – Completul de 5 judecători reține că perpetuarea erorii referitoare la titularul postului telefonic, de către inculpatul Mureșan Ioan, în propunerea de arestare preventivă, nu conduce la concluzia unei rele-credințe sau a unei intenții cu privire la acuzarea nereală a lui Berbeceanu Traian și, astfel, o intenție de a consemna aspecte necorepunzătoare realității ori false, ci poate fi explicată prin preluarea copy-paste a unor aspecte referitoare la probațiune, cuprinse în referate întocmite anterior, în raport cu care inculpatului Mureșan Ioan îi poate fi imputată o negijență profesională, atât din perspectiva lipsei verificării actelor întocmite de ofițerii de poliție delegați în cauză, cât și a modalității de întocmire a propunerii de arestare preventivă”, se arată în motivarea deciziei ÎCCJ din 22 aprilie 2024.
Probe certe fabricate de Alin Muntean, doar „manopere”, în opinia celor trei judecători
La câteva zile de la arestarea lui Traian Berbeceanu, Ovidiu Ioiescu, zis „Pera”, mergea la Alba Iulia pentru a arăta procurorului-șef Ioan Mureșan un mesaj primit, pe care chiar el singur l-a trimis, la indicațiile ofițerului Alin Muntean. Magistrații Înaltei Curți arată în motivarea sentinței declarația dată instanței de Pera, cu privire la un episod clar de manufacturare a unor probe împotriva lui Berbeceanu. Practic, în timp ce era arestat Traian Berbeceanu, cei trei acuzatori ai săi încercau „să planteze” încă probe împotriva sa. Ovidiu Ioiescu a fost pus să își trimită un mesaj lui însuși, de pe un alt telefon, iar un altul unui polițist. Textele ar fi trebuit să sune ca și cum ar fi fost scrise de Berbeceanu.
Vă prezentăm mai jos, în integralitate, pasajul din motivare cu privire la fabricarea acestor probe:
„Referitor la aceste mesaje, cu ocazia audierii sale la D.N.A., martorul Ioescu Ovidiu a arătat că, în realitate, inculpatul Muntean Alin Mirel, la
momentul audierii sale, a insistat să dea declarații împotriva lui Berbeceanu Traian și chiar îi spunea ce să declare, iar apoi, că acesta i-a dat instrucțiuni cum să transmită mesajele.
Martorul a declarat că: „După această declaraţie, Muntean Alin m-a chemat la el şi mi-a spus că nu îl prea ajută declaraţia mea şi că nu vreau să spun adevărul şi că mă poate băga la mărturie mincinoasă şi că ar fi bine să mă gândesc pentru că el va fi şef la Crimă organizată iar eu sunt recidivist şi că mai am rest de pedeapsă şi la cea mai mică abatere pot să mă întorc înapoi. Cu această ocazie, mi-a dat o coală albă pe care erau scrise de el două texte greu lizibile.
Unul din texte avea conţinutul aproximativ: „nu ai făcut bine ce ai făcut că ai dat declaraţie împotriva lui Berbeceanu că ca el mai suntem mulţi afară şi că nu o să fie bine de tine că o să ajungi lângă duşmanul tău Litera” şi să mă duc să dau declaraţii la procurorul Mircea Adrian de la Deva şi să fac un denunţ că s-au făcut presiuni asupra mea să declar de Berbeceanu de către Muntean şi Mureşan”.
Eu l-am întrebat pe Muntean Alin cine este procurorul respectiv, ocazie cu care acesta s-a enervat şi mi-a spus că nu este treaba mea şi că nu eu îl anchetez pe el şi că am uitat că el este anchetatorul.
Al doilea text se referea la o percheziţie făcută la Berbeceanu, destinatarul posibil să fi fost o persoană care a făcut o percheziţie la Berbeceanu cu textul aproximativ: „te-ai bucurat că ai fost la percheziţie că ar fi fost corect să nu mergi”.
Cele două texte mi-au fost date de Muntean Alin pe o foaie de hârtie, scrisă olograf cu pixul, şi o cartelă telefonică nouă, nefolosită, spunându-mi să folosesc un telefon nou. I-am spus lui Muntean că am mai multe telefoane, ocazie cu care acesta mi-a interzis să le folosesc, precizând că trebuie neapărat ca telefonul să fie nou.
Muntean Alin mi-a spus că primul text trebuia să mi-l trimit mie, iar cel de al doilea la un număr de telefon care era scris pe foaie, după care să-l contactez pe el să-i spun de mesaj. Muntean Alin mi-a spus să trimit mesajele în dimineaţa următoare.
Îmi amintesc faptul că neputând descifra scrisul l-am recontactat pe Muntean Alin pentru a-mi spune exact ce scria, ocazie cu care acesta mi-a închis telefonul şi mi-a spus nervos: „nu vorbim din astea!”. Din câte îmi amintesc cartela dată de Muntean Alin era pe Vodafone, iar telefonul pe care l-am utilizat cred că îl mai am.
Am făcut exact ce mi-a spus Muntean Alin: am dat cele două sms-uri, unul mie, iar celălalt către numărul indicat, iar ulterior am distrus cartela şi biletul pe care era scris textul sms-urilor, conform indicaţiilor lui Muntean Alin.
Ulterior am aflat cine folosea numărul de telefon indicat de Muntean Alin, deoarece am fost audiat de persoana respectivă, fiind un poliţist de la IPJ Hunedoara, cu numele Vonu, slab şi grizonat, al cărui număr îl aveam în telefon.Conform celor stabilite cu Muntean Alin, anterior trimiterii mesajelor, l-am contactat pentru a-i spune că am primit un mesaj de ameninţare. Muntean Alin mi-a spus să vin la Alba în Peco, că vine el şi mă ia. În timp ce mă aflam în drum spre Alba Iulia, Muntean Alin m-a sunat şi mi-a spus că nu e bine să vină el să mă ia din Peco din Alba şi să mă duc la jandarm să-i spun că îl caut pe procurorul Mureşan. M-am dus la D.I.I.C.O.T. Alba şi i-am spus jandarmului că doresc să vorbesc cu procurorul Mureşan. Am fost preluat de procurorul Mureşan, care mi-a spus să-i arăt mesajul.
După ce am dat o declaraţie cu privire la mesaj, a zis că o să verifice cine a trimis mesajul. L-am întrebat pe procurorul Mureşan, cu această ocazie, cine este procurorul Mircea Adrian, ocazie cu care acesta mi-a spus: „ştim noi cine e!”
Am ales să fac acest lucru deoarece am fost supus la presiuni şi ameninţări de Muntean Alin privind infracţiunea de tăinuire şi mărturie mincinoasă, ca urmare a refuzului de a declara ceea ce mi se spune, aceasta deoarece insista să spun nişte lucruri pe care nu le cunoşteam cu privire la
Berbeceanu.…Precizez că în prezent îmi este teamă ca Muntean Alin să întreprindă acţiuni împotriva mea, ca urmare a consemnării prezentei declaraţii. Dacă şeful de la Crimă organizată a fost reţinut şi arestat ce mi se putea întâmpla mie?
Răspunsul la această întrebare m-a determinat să mă gândesc la ceea ce îmi propunea Muntean Alin şi să mă conformez cererilor acestuia”, a spus Ovidiu Ioiescu, zis „Pera”.
Deși faptele sunt extrem de grave, și ofițerul Alin Muntean a fost achitat. Judecătorii spun că „manoperele” lui Alin Muntean nu au vizat fabricare de probe.
„Referitor la această împrejurare, Înalta Curte – Completul de 5 judecători notează că, într-adevăr, aspectele relatate de martor conturează o puternică suspiciune că inculpatul Muntean Alin Mirel a încercat să creeze aparența că Berbeceanu Traian ar fi transmis mesaje de amenințare persoanelor care erau audiate în cauză sau care au participat la anumite procedee probatorii și, în acest fel, să genereze suspiciuni cu privire la conduita pe care o avea sau putea să o aibă ofițerul de poliție în perioada în care era supus cercetărilor, fiind invocate ulterior de procurorii Structurii centrale în motivarea referatului cu propunere de prelungire a arestării preventive a lui Berbeceanu Traian.
De asemenea, se constată că, prin declarația dată în fața instanței de fond, martorul și-a menținut afirmațiile referitoare la trimiterea mesajelor la cererea inculpatului Muntean Alin, menționând că, potrivit percepției sale, inculpatul Mureșan Ioan nu a cunoscut aceste împrejurări și că i-ar fi spus chiar că va verifica numerele de telefon între care avusese loc schimbul de mesaje. Chiar dacă susținerile martorului nu au putut fi coroborate cu alte probe administrate în cauză, Înalta Curte – Completul de 5 judecători își însușește argumentele pentru care atât prin actul de sesizare a instanței, cât și în considerentele hotărârii atacate, aspectele declarate de martor au fost apreciate ca fiind credibile.
Pe de altă parte însă, Înalta Curte – Completul de 5 judecători reține că manoperele inculpatului Muntean Alin Mirel nu au vizat „fabricarea” unor probe referitoare la acuzațiile de comitere a unor fapte prevăzute de legea penală împotriva lui Berbeceanu Traian și nu pot fi integrate în acțiunile care s-ar putea circumscrie elementului material al infracțiunii de represiune nedreaptă, ci reflectă modalitatea în care s-a raportat inculpatul Muntean Alin Mirel la obligațiile profesionale care îi reveneau în calitatea sa de organ de urmărire penală.
Indiscutabil, inculpatul Muntean Alin Mirel s-a aflat într-o relație extrem de tensionată cu Berbeceanu Traian, ale cărei surse se regăseau în interacțiunea profesională a acestora în condițiile descrise prin actul de sesiare a instanței, iar acest lucru s-a răsfrânt asupra modalității în care inculpatul și-a îndeplinit obligațiile profesionale cirsumscrise efecturării urmăririi penale în cauza care îl privea pe Berbeceanu Traian.
Cu toate acestea, așa cum s-a arătat și anterior, Înalta Curte – Completul de 5 judecători nu a identificat în cauză elemente care să conducă la concluzia că inculpații au „inventat” probe pentru a construi o acuzație nereală împotriva lui Berbeceanu Traian, chiar dacă modalitatea în care
și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară și mai mult decât criticabilă”, se arată în motivare.
Doi judecători din completul de 5, opinie separată
Decizia de achitare a celor doi procurori, Ioan Mureșan și Nicolae Cean, dar și a ofițerului Alin Muntean, a fost luată de trei judecători din cinci, cât sunt în completul de judecare a apelului de la ÎCCJ. Doi dintre magistrații din complet au susținut că aceștia sunt vinovați de toate acuzațiile pentru care au fost condamnați pe fond de alți trei judecători ai ÎCCJ, care au judecat cauza. Deci, cinci judecători ai ÎCCJ, pe mâna cărora a intrat dosarul „Traian Berbeceanu” pe fond și în apel, i-au condamnat pe Mureșan, Cean și Muntean, iar alți trei au spus că sunt nevinovați.
Iată, mai jos, opinia separată a celor doi magistrați din completul care a judecat apelul în dosarul „Traian Berbeceanu”. Acesta a fost achitat complet de ambele instanțe, toți judecătorii considerând că este nevinovat.
„În opinie minoritară, considerăm, însă, că mijloacele la care au recurs inculpații nu pot fi considerate simple manifestări ale unei conduite neglijente sau nedeontologice în activitatea de administrare sau de apreciere a probatoriului. În principiu, neglijența profesională se poate manifesta, teoretic, în activitatea judiciară, însă fie în mod izolat, în legătură cu un act unic de serviciu, fie în conexiune cu acte care, deși repetate, sunt lipsite de coeziune, în sensul în care ele obiectivează exercitarea unor atribuții de serviciu distincte sau vizează beneficiari diferiți. Atunci când însă, la o analiză atentă, rezultă că formele repetate ale pretinsei neglijențe nu sunt disparate, ci se află, în realitate, într-o legătură indisolubilă cu un act determinat de serviciu sau cu o persoană anume, atitudinea făptuitorului se relevă ca fiind orientată conștient și voluntar spre atingerea finalității dorite, iar metodele folosite constituie mijloace de disimulare a scopului concret urmărit.
În cauza de față, demersurile inculpatului Mureșan Ioan, sprijinite de coinculpații Muntean Alin și Cean Nicolaie, nu s-au rezumat la obținerea ocazională a unor declarații prin metode neloiale ori la interpretarea eronată a unor mijloace de probă singulare în economia cauzei (chestiuni cenzurabile de către instanțele învestite cu judecarea cauzei).
Aceste demersuri s-au concretizat în acte repetate și conjugate de alterare a unor probe testimoniale ori cu înscrisuri și de denaturare a conținutului unor acte procedurale, întreaga conduită fiind subsumată inculpării, prin orice mijloace, a unei singure persoane, și anume partea civilă Berbeceanu Traian.
Recurgerea de către inculpați la mijloace de alterare a probatoriului de amploarea și consecvența celor reținute în speță nu poate fi justificată plauzibil prin prisma prerogativelor recunoscute organului de urmărire penală, de a administra și de a aprecia liber probele existente, deoarece, în speță, nu este vorba de o simplă interpretare eronată a unor date factuale furnizate de probatoriu, ci de denaturarea substanțială a conținutului acestuia, în scopul consolidării artificiale a acuzațiilor aduse părții civile Berbeceanu Traian și al inculpării sale.
În dezacord cu opinia majoritară, considerăm că ipoteza aflării, la originea demersurilor inculpaților Mureșan Ioan și Muntean Alin, a convingerii că fostul ofițer de poliție ar fi fost vinovat de faptele pentru care a fost inculpat, este infirmată neechivoc de probatoriul administrat în ambele faze ale judecății, probatoriu exhaustiv și temeinic analizat de prima instanță și confirmat integral în apel”, se arată în opinia separată semnată de judecătoarele Lavinia Valeria Lefterache și Simona Elena Cîrnaru.
Cei trei oameni ai „legii” care l-au reținut pe Traian Berbeceanu, în anul 2013, nu vor mai avea de achitat nici daunele materiale și morale produse fostului șef al BCCO Alba Iulia. Singura soluție pentru Traian Berbeceanu de a primi daunele meritate este de a da în judecată statul român. Și această decizie a fost luată tot în majoritate.
