Situația barajului de la Mihăileni a generat dezbateri aprinse în cadrul Comisiei de Dialog Social a județului Hunedoara, într-o ședință la care au participat primari din Țara Zarandului, parlamentari, reprezentanți guvernamentali și ai instituțiilor implicate în proiect.
La întâlnire au fost prezenți președintele Consiliul Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, doi secretari de stat din Ministerul Energiei, un secretar de stat din Ministerul Muncii, directori ai instituțiilor deconcentrate, reprezentanți ai Administrația Bazinală de Apă Crișuri și ai constructorului. Presa a avut acces pe toată durata ședinței.
De asemenea, au participat primarii din zona Bradului – Florin Cazacu (Brad), Ovidiu Furdui (Crișcior) și Traian Achim Mărcuș (Buceș).
Dintre parlamentarii hunedoreni, doar Natalia Intotero (PSD) și Vetuța Stănescu (PNL) au fost prezente, deși invitații au fost transmise tuturor.
276.000 de lei cheltuiți pe procese. Cu un singur „rezultat”: anularea autorizației de construire
Subiectul a fost tratat în partea a doua a ședinței. Unul dintre cele mai concrete elemente prezentate în ședință de către ABA Crișuri a fost costul litigiilor cu Declic, asociația care a reușit să anuleze în instanță autorizația de construire a barajului de la Mihăileni.
„Vizavi de procesele pe care le-am avut, eu pot să vă zic doar atât: am cheltuit 276.000 de lei, numai cu procesele pe care le-am avut cu Declic”, a declarat Ioan Oprean, director tehnic – Direcția Tehnică Exploatare, mentenanță a ISNGA și Investiții, în cadrul ABA Crișuri.
Consilierul juridic al ABA Crișuri, Mădălin Pirtea, a detaliat parcursul juridic al dosarului:
„Situația litigioasă cu Ascoiația Declic a început în anul 2022, când asociația a promovat mai multe dosare în instanță, undeva la 10, din care instiuția noastră a fost parte în șapte. Cel mai important dosar a fost 417/2022, în care s-a solicitat oprirea lucrărilor la barajul de la Mihăileni și anularea autorizației de construire. Într-o primă fază procesuală trebuie să știți că am avut câștig de cauza, în care Tribunalul Cluj a respins ca inadmisibilă acțiunea Asociației Declic. A urmat un recurs care a fost admis de Curtea de Apel Cluj. (…) După cum știți, Curtea de Apel Cluj a pronunțat în data de 16.02.2026 o sentință care pe noi ne nemulțumește și nu o înțelegem, prin care admite în totalitate toate cererile asociației Declic, depuse în primă fază. Ceea ce vă putem comunica, este că noi am făcut toate demersurile juridice în a apăra interesele legitime ale unității noastre, am și colaborat cu o casă de avocatură de specialitate, le-am trimis documentele și înscrisurile doveditoare, am depus întâmpinări și am formulat note de ședință pentru a ne apăra intersul legitim. Mai departe, din punct de vedere juridic, după ce vom primi motivarea sentinței, să promovăm o cale de atac extraordinară în care să promovăm interesele noatre și în care să combatem toate motivele pentru care am pierdut acest proces. Că va fi contestație în anulare sau revizure, va fi în funcție de motivele invocate de Curtea de Apel, în sentința civilă pe care am precizat-o”, a spus, în introducere, Mădălin Pirtea, consilier juridic în cadrul ABA Crișuri.
Acesta a spus în fața comisiei că el nu s-a prezentat la ultimul termen de judecată, lăsând totul în seama firmei de avocatură. O investiție atât de importantă, lăsată în seama unor avocați, care nu aveau nici măcar o clauză de câștig în contract.
Cei trei primari prezenți la ședință, cu nervii întinși la maximum, s-au arătat revoltați de situația în care se află barajul de la Mihăileni. Iar problemele cu care se confruntă astăzi, din cauza faptului că investiția nu poate fi finalizată, sunt extrem de mari.
A luat cuvântul și Georgeta Barabaș, director al Direcției pentru Protecția Mediului, care a vorbit despre investițiile blocate de ONG-uri și despre necesitatea aflării celor care le finanțează activitatea.
Problema recepției și riscul degradării
Avocata SOCOT SA a explicat consecințele juridice și tehnice ale anulării autorizației de construire:
„În momentul în care am aflat despre existența acestui proces, am încercat și noi să inițiem demersuri, s-a formulat și din partea noastră o cerere de intervenție accesorie în cadrul acestui proces. Am depus la dosar documente în care ne-am axat, în principal, pe combaterea acestor concluzii ale instanțelor care au judecat înainte caducitatea autorizației de construire și am demonstrat faptul că, începând cu 1987, la baraj, au fost executate lucrări în limita fondurilor alocate anual în fiecare an. Nu a existat acolo, în absolut niciun moment, vreun moment în care să nu se fi executat lucrări în mod continuu sau să fi fost abandonat obiectivul de investiții, așa cum, din păcate, a reținut la un moment dat Tribunalul Cluj. (…)”
Aceasta a atras atenția asupra unei probleme majore:
„Procedura de recepție nu poate avea loc în lipsa unei autorizații de construire valabile. (…) Problema care se pune în acest moment este modalitatea în care se va recepționa barajul, așa cum este executat până în acest moment. De la imposibilitatea efectuării acestei recepții intervine o altă problemă. Până când ABA Crișuri nu va avea în gestiune acest baraj, nu va putea să aloce fonduri pentru tot ce înseamnă lucrări de întreținere. Frica noastră cea mai mare este că, în câțiva ani, nu mulți, doi-trei-patru, vom asista la o degradare iremediabilă a tot ceea ce s-a construit acolo și la imposibilitatea dării în folosință a acestui baraj.”
Tensiuni în sală: „Ne jucăm cu viitorul Țării Zarandului”
Discuțiile s-au transformat rapid în schimburi tensionate de replici, în special pe tema unei presupuse recepții făcute în urmă cu trei ani, în prezența fostului ministru al Mediului, Tánczos Barna.
„Recepția barajului făcută acum trei ani, în prezența ministrului Tanczos Barna ce a fost? Spot publicitar? S-a făcut o recepție! (…) Când vezi că 37 ani… nimeni nu este responsabil de banii aruncați pe Criș. Mă înțelegeți? Am supărarea mea! Vorbesc în numele a câtorva mii de locuitori, care sunt afectați”, a spus primarul Bradului, Florin Cazacu.
Primarul comunei Crișcior, Ovidiu Furdui, a punctat direct:
„Ne jucăm cu viitorul Țării Zarandului. (…) Cine-a greșit în toată această perioadă, că n-am auzit?”
Zi de doliu pentru județul Hunedoara
Blocarea proiectului de la Mihăileni este, spune președintele Consiliul Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, „cea mai revoltătoare veste primită în aceste zile”.
Șeful administrației județene afirmă că este o investiție pentru care s-a implicat direct încă din perioada în care era deputat, când – împreună cu alți parlamentari – a obținut 70 de milioane de lei din bugetul național pentru continuarea lucrărilor la barajul de la Mihăileni.
Potrivit acestuia, proiectul ar fi însemnat protecție împotriva inundațiilor, asigurarea alimentării cu apă pentru localitățile din Țara Zarandului și pentru agenții economici din zonă, într-un context în care resursele de apă sunt deja limitate. În plus, avertizează că oprirea investiției ar putea pune în pericol și alte proiecte majore, generatoare de locuri de muncă.
Laurențiu Nistor acuză beneficiarul lucrării, Administrația Bazinală de Apă Crișuri, de lipsă de seriozitate în gestionarea procesului și vorbește despre „neimplicare totală” din partea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Mai mult, președintele CJ Hunedoara anunță că a cerut public demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, pe care o consideră responsabilă pentru blocarea unor investiții hidrotehnice strategice și pentru problemele apărute în alimentarea cu apă a unor localități din țară.
Natalia Intotero, către angajata ABA Criș: „Nu ne-ați cerut ajutorul niciodată!”
De-a lungul anilor, deputatul Natalia Intotero a făcut mai multe interpelări în Parlamentul României pentru barajul de la Mihăileni sau pentru a rezolva problemele cu care se confruntă oamenii și primarii din zonă din cauza lucrărilor nefinalizate la baraj. Niciodată, spune aceasta, nu a fost contactată de ABA Criș pentru a-i sprijini.
În discuție a intervenit și avocata Steluța Cătăniciu, care a spus că toată responsabilitatea pentru pierderea procesului cu Declic revine ABA Criș.
Barajul de la Mihăileni, început în 1987 și realizat în proporție covârșitoare înainte de 1990, rămâne în acest moment blocat juridic. Între timp, riscurile legate de imposibilitatea recepției, lipsa fondurilor pentru întreținere și eventualele degradări ale construcției amplifică tensiunea în zonă, iar autoritățile anunță că așteaptă motivarea instanței pentru a decide următorii pași legali.
Membrii CDS au subliniat necesitatea identificării imediate a unei soluții juridice și administrative pentru a nu periclita investiția și pentru a pune în valoare barajul, esențial pentru siguranța zonei.
