Statul român „încasează” lovitură după lovitură în cazul barajului de la Mihăileni. Ieri, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență au semnat un memorandum, prin care cer reprezentanților Guvernului să ia măsuri pentru ca lucrările de la baraj să poată fi continuate. Documentul a fost trimis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și prim-ministrului, Nicolae Ionel Ciucă și ministrului Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode.
Hotărâre de Guvern suspendată
La data de 22.07.2022, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de suspendare a efectelor hotărârii de Guvern prin care s-au aprobat exproprierea în scopul defrișării unor suprafețe considerabile de păduri, în lipsa acordului de mediu, pentru continuarea proiectului Acumularea Mihăileni, susțin avocații care au câștigat procesul.
Potrivit H.G. nr. 612/2022, Guvernul României a aprobat amplasamentul şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”.
Proces verbal de recepție parțială, suspendat și el
La data de 22 martie 2022, Tribunalul Cluj, prin Sentința civilă nr. 649/2022, a dispus oprirea tuturor lucrărilor la Acumularea Mihăileni, pe motiv că acestea se execută în baza unei autorizații de construire (n.n. din anul 1987) lipsită de valabilitate. Hotărârea a fost menținută ulterior de către Curtea de Apel Cluj. Înainte cu o zi de decizia instanței, Administrația Bazinală de Apă Crișuri încheie un proces verbal de recepție parțială pentru lucrările la Barajul Mihăileni.
„Drept consecință, a fost solicitat în instanță și s-a obținut suspendarea efectelor acestui proces verbal, prin hotărârea nr. 1488/2022 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 1841/117/2022”, susține firma de avocatură Revnic Cristian & asociații, reprezentantul Asociației Declic. În data de 9 septembrie 2022, în recurs, a fost menținută decizia Tribunalului Cluj, de către Curtea de Apel Cluj.
„În acest peisaj juridic, am arătat că a expropria terenuri preponderent acoperite cu păduri în scopul defrișării pentru proiectul Acumularea Mihăileni nu este doar prematur, dar și nelegal, fiind încălcate atât norme naționale cât și unionale asumate de România privitoare la prevenirea deteriorării corpurilor de apă, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și protejarea biodiversității.
Colegele noastre, av. Roxana Mândruțiu și av. Isabela Porcius, în reprezentarea Asociației Declic, au arătat că în lipsa suspendării efectelor hotărârii de Guvern până la soluționarea acțiunii de anulare a H.G. nr. 612/2022:
-
locuințe, terenuri productive, păduri ce au format obiectul exproprierii ar fi complet distruse, fiind înlocuite de o acumulare artificială. Prejudiciul ecologic ar fi ireversibil.
-
în momentul inundării zonei, subversivul metan ar fi eliberat în atmosferă, dat fiind faptul că terenurile cu vegetație forestieră sunt rezervoare naturale de carbon. Efectul de seră al metanului este de circa 29 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon într-o perioadă de 100 de ani, de aproximativ 86 de ori mai mare într-o perioadă de 20 de ani și de peste 100 de ori mai mare pe parcursul câtorva ani. Prejudiciul climatic ar fi semnificativ”, mai susțin reprezentanții firmei de avocatură Revnic Cristian & asociații.
Ministrul Mediului, prezent la recepția parțială de la Mihăileni
În data de de 31 martie 2022, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, a fost prezent la recepția parțială a lucrărilor de la Mihăileni. „Ministrul Tánczos Barna a participat, la 31 martie, la recepția corpului barajului Mihăileni. Acumularea permanentă din care acesta face parte este amplasată pe râul Crișul Alb, la 15 km amonte de municipiul Brad, județul Hunedoara. În cadrul acestui eveniment s-au efectuat probe tehnologice pentru a verifica funcționalitatea echipamentelor”, se arată pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Asociația Declic susținea la acel moment că va depune plângere penală față de ministrul Mediului și Apele Române, întrucât recepția barajului încalcă hotărârea Tribunalului Cluj de suspendare a lucrărilor.
„Comunitatea Declic depune plângere penală după ce ministrul Mediului, Tanczos Barna, și Apele Române au recepționat și inaugurat barajul de la Mihăileni, în ciuda unei decizii judecătorești de suspendare a lucrărilor. Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație de construire și au dispus, de urgență, oprirea tuturor lucrărilor. Decizia Tribunalului Cluj a fost emisă pe 22 martie, în procedură de urgență. Astfel, prin ordonanță președințială, judecătorii au dispus suspendarea lucrărilor de construcție din cauza lipsei autorizației. Plângerea a fost depusă de Asociația Declic. Este o sfidare fără margini a justiției române, făcută de ministrul Mediului. De protejarea mediului nici nu mai poate fi vorba. Judecătorii au constatat că barajul a fost ridicat fără autorizație, au dispus suspendarea lucrărilor pe 22 martie, însă autoritățile, o săptămână mai târziu, pur și simplu au încălcat decizia judecătorească. Este un act grav pentru care ministrul Mediului și cei responsabili trebuie să răspundă”, spunea la acea vreme Roxana Pencea-Brădățan, reprezentanta Comunității Declic.
Acumularea de la Mihăileni de pe râul Crișul Alb, județul Hunedoara, este un proiect care datează din perioada regimului comunist, din 1987. În 2017, Administrația Națională ,,Apele Române’’ a revitalizat proiectul și a cerut un certificat de urbanism pentru a elabora proiectele necesare obținerii autorizației de construcție, care însă nu a mai fost emisă niciodată. Din 2021, deși fără autorizație, lucrările au fost efectuate de firma Socot S.A. din Târgu-Mureș. Mai mult, „în declarațiile de la inaugurare, ministerul a recunoscut că a alocat, în ultimii doi ani, 34 de milioane de lei pentru finanțarea acestei lucrări fără autorizație, dar și fără studiu de impact asupra mediului”, spun cei de la Declic.
Nu putem să nu ne întrebăm ce interese au fost la mijloc ca să aloci 7 milioane de euro pentru o lucrare care nu avea nici măcar autorizație de construcție, darămite documentație de mediu? Avem încredere că justiția va face lumină și în acest caz, de aceea vom continua demersurile noastre din justiție și la Parchet, printr-o plângere penală. În acest moment, avem deja pe rol procesul de fond de oprire a proiectului”, mai spune Roxana Pencea-Brădățan, reprezentanta Comunității Declic.