De ce a blocat instanța lucrările la Barajul de la Mihăileni. AVOCAT: „În perioada 2020-2021, au fost executate lucrări la baraj în procent de 34%, fără a avea la bază o autorizație de construire valabilă”

Lucrările la Barajul de la Mihăileni au fost blocate tocmai din cauza autorităților care astăzi cer reprezentanților Guvernului deblocarea situației în care s-a ajuns. Curtea de Apel Cluj a decis definitiv și irevocabil, în data de 22 mai 2022, că lucrările la Barajul de la Mihăileni trebuie suspendate, din cauza faptului că ele nu au autorizație de construire. Practic, autoritățile au închis ochii și au lăsat constructorul să efectueze lucrări, timp de doi ani, în anii 2020 și 2021, fără a avea documentația legală necesară. Asociația Declic a deschis un proces în instanță și a reușit să obțină câștig de cauză, împotriva Consiliului Județean Hunedoara și a Administrației Naționale a Apelor Române, și la instanța de fond, respectiv la Tribunalul Cluj, dar și în recurs, la Curtea de Apel Cluj.

Firma de avocatură care a reprezentat Asociația Declic în proces susține că „în perioada 2020-2021, au fost executate lucrări la baraj în procent de 34%, fara a avea la bază o autorizație de construire valabilă”.

„În data de 22 martie 2022, Secția Mixtă de Contencios Administrativ și Fiscal, de Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Cluj a admis cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale formulată de organizația de mediu DECLIC, asociație pe care am reprezentat-o în fața acestei instanțe, și a dispus suspendarea executării lucrărilor la Acumularea Mihăileni, întrucât a fost constatat faptul că acestea au fost efectuate fără autorizație de construire valabilă.

În fapt, lucrările la Acumularea Mihăileni din județul Hunedoara au început în anul 1987, investiția fiind aprobată prin Decretul nr. 243/25.12.1985. În perioada 1990-2006 autoritățile române au sistat lucrările din motive ce țin de sfera de risc a beneficiarului. Ulterior, în perioada 2020-2021, au fost executate lucrări la baraj în procent de 34%, fara a avea la bază o autorizație de construire valabilă.

În fața instanței, organizația de mediu a arătat, prin intermediul unei cereri de emitere a unei ordonanțe președințiale, că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate (aparența de drept, caracterul urgent și provizoriu al măsurii) pentru a se dispune suspendarea lucrărilor. În ceea ce privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, asociația a arătat că nu există studii de mediu prin care să fie reglementate soluțiile de limitare/prevenire a prejudiciilor ecologice și autoritățile responsabile, precum și că impactului ecologic al barajului constă în deteriorarea corpurilor de apă, afectarea situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb, aflat în aval, sit desemnat pentru 7 specii de pești. Mai mult, a susținut faptul că lucrările se realizează în baza unei autorizații de construire din anul 1987, care evident a devenit caducă.

Tribunalul Cluj a ținut cont de aceste argumente și, analizând condițiile procesuale cerute de lege (art. 997 Cod Procedură Civilă), a admis cererea formulată de Asociația DECLIC. Din considerentele hotărârii pronunțate, merită a fi notate următoarele argumente:

Este fără echivoc faptul că Autorizația de construire nr. 69/2640/1987 nu mai este valabilă, aceasta având termenul de valabilitate depășit. Acest lucru rezultă inclusiv din demersurile efectuate de către pârâte în vedere obținerii unei noi autorizații în vedere continuării lucrărilor (…) Nu s-a făcut dovada că până la momentul formulării prezentei cereri ar fi fost emisă vreo autorizație de construire.

După cum a arătat reclamanta, în ceea ce privește protecția mediului, trebuie aplicat principiile acțiunii preventive și al precauției. Or, în acest moment se execută lucrări de importanță majoră fără autorizație de construire și fără acord de mediu care să aibă la bază studii de impact asupra mediului sau de evaluare adecvată. În condițiile în care nu există niciun studiu de impact asupra mediului, niciun studiu de evaluare adecvată, în acest moment nu există nicio soluție din partea unor experți independenți din care să rezulte atât impactul proiectului asupra ariei în care se execută lucrările, cât și eventualele soluții de limitare a prejudiciului care să fie asumate de către investitor în temeiul principiului „poluatorul plătește”. Or, aceste studii erau obligatorii.

(…) În acord cu cele susținute de către reclamantă, în cazul unei asemenea lucrări, pagubele pot fi anticipate: deteriorarea corpurilor de apă, alterarea hidromorfologică a cursului Crișului Alb, afectarea sitului Natura 2000 Defileul Crișul Alb, aflat în aval de baraj, sit desemnat pentru 7 specii de pești.

Instanța reține că este îndeplinită și condiția caracterului vremelnic al măsurii. Reclamanta a formulat acțiunea în contencios administrativ prin care a solicitat oprirea definitivă a lucrărilor (…). Măsura de suspendare a executării lucrărilor solicitată în acest dosar are caracter provizoriu”, susține firma de avocatură Revnic Cristian & asociații .

Citește și: Memorandum pentru reluarea imediată a lucrărilor la barajul de la Mihăileni