Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu atrage atenția asupra unei afecțiuni cardiovasculare tot mai frecvente, dar adesea ignorate: boala arterială periferică (BAP). Medicul Codruța Miclăuș explică importanța diagnosticului timpuriu și a schimbării stilului de viață pentru evitarea complicațiilor severe.
„Boala arterială periferică (BAP) reprezintă subțierea arterelor în afara celor care aprovizionează inima și creierul. Cel mai adesea sunt afectate membrele inferioare. Simptomul clasic este durerea la nivelul membrului inferior în timpul mersului ce trece odată cu odihna. Alte simptome includ: ulcerațiile pielii, pielea albăstruie, pielea rece sau creșterea înceată a unghiilor și a părului la piciorul afectat. Complicațiile bolii arteriale periferice pot include o infecție sau moartea (necroza) țesuturilor ce ar putea duce la amputare, boala arterelor coronariene sau accidentul vascular cerebral. Aproximativ jumătate dintre persoane nu prezintă simptome”, explică dr. Codruța Miclăuș.
Cine este expus riscului?
Fumatul este principalul factor de risc, dar nici diabetul, hipertensiunea arterială sau colesterolul mărit nu sunt de ignorat. Prezența simultană a acestor factori crește de până la 20 de ori riscul dezvoltării bolii.
„Studiile epidemiologice au demonstrat că numai fumatul, ca factor singular, presupune un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala; iar prezența concomitentă a mai multor factori, cum ar fi: fumat, hipertensiune și diabet, poate crește de cel puțin 20 de ori riscul de boală arterială periferică. Mecanismul de bază este, de obicei, depunerea în peretele vascular arterial de colesterol și calciu, în cadrul procesului numit aterogeneză, care produce o îngustare treptată a diametrului vasului de sânge pana la închiderea completă a arterei”, adaugă dr. Miclăuș.
Diagnosticul – simplu și eficient
Testul de bază pentru depistarea bolii este indicele gleznă-braț, o metodă rapidă și neinvazivă, disponibilă în cadrul Sanatoriului. Dacă valorile rezultate indică riscuri, pacientul va fi direcționat către investigații amănunțite și tratamente personalizate.
Simptomele bolii arteriale periferice trebuie investigate cu atenție, potrivit specialiștilor de la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu, deoarece pot fi extrem de variate. Pe măsură ce arterele se îngustează, simptomatologia bolii arteriale periferice se diversifică și variază în funcție de individ și de severitatea afecțiunii:
• în timpul mersului sau a efortului fizic, ce pune presiune pe membrele inferioare, pacientul poate resimți durere musculară, necesarul de oxigen pentru funcționarea normală a mușchilor fiind diminuat. Acest factor duce la apariția celui mai comun simptom al bolii arteriale periferice: claudicația intermitentă. Cu toate că durerea este severă, aceasta dispare în repaus;
• când boala avansează, arterele nu vor mai transporta suficient sânge, astfel încât durerea nu va mai dispărea în repaus. Se instalează disconfortul permanent la nivelul degetelor și al picioarelor, care începe să crească în intensitate, până când pacientul ajunge să nu poată dormi din cauza durerii;
• în stadiul grav al afecțiunii, apar răni la nivelul membrelor inferioare. Țesuturile încep să moară și apare cangrena.
„Există mai multe teste diagnostice ce pun diagnosticul bolii. Cel mai important test aflat la îndemâna clinicianului este determinarea indicelui gleznă-braț. Este o metodă simplă, rapidă, neinvazivă, prin care se compară tensiunea arterială de la nivelul membrelor inferioare cu cea de la nivelul membrelor superioare. O valoare subunitară sugerează existența bolii arteriale periferice și constituie indicație pentru inițierea testelor specifice ulterioare”, mai spune dr. Codruța Miclăuș.
Tratamentul – de la prevenție la intervenție
Tratamentul BAP depinde de stadiul bolii. În formele incipiente, modificarea stilului de viață (dietă echilibrată, exercițiu fizic regulat, renunțarea la fumat) și medicația pot preveni agravarea. În formele avansate, intervențiile chirurgicale – precum bypassul arterial – devin necesare pentru salvarea membrului afectat.
„Riscul de a dezvolta boala arterială periferică poate fi redus prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, este foarte important controlul valorilor profilului glicemic și lipidic, precum și reducerea tensiunii arteriale.
De asemenea, adoptarea unei diete sărace în grăsimi saturate și o activitate fizică timp de cel puțin 30 de minute/zi, de cinci ori pe săptămână reduc considerabil riscul apariției bolii arteriale periferice.
Dacă boala arterială periferică este diagnosticată din timp, cea mai importantă măsură care trebuie luată imediat este schimbarea stilului de viață, pentru a putea menține sub control evoluția afecțiunii. Tratamentul medicamentos poate încetini sau chiar opri efectele bolii arteriale periferice. În general, sunt recomandate:• hipocolesterolemiante (statine): contribuie la scăderea colesterolului LDL, formarea depozitelor de grăsimi fiind astfel încetinită sau chiar oprită;
• antiagregantele plachetare: minimizează riscul de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare ischemice și optimizează beneficiile revascularizării;
• hipotensoarele: sunt menite să scadă tensiunea arterială până la normalizarea ei, contribuind la încetinirea evoluției aterosclerozei.Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în stadiul avansat al bolii, atunci când tratamentul medicamentos nu este suficient și este necesară refacerea fluxului normal al sângelui, printr-o operație de by-pass sau endarterectomie”, mai precizează medicul Codruța Miclăuș.
📞 Consultul la Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu este asigurat pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist. Pentru a beneficia de servicii medicale complete și precise, într-un mediu confortabil și sigur, vă puteți face programare la numerele de telefon 0254.248.884 și 0738.693.116 sau online, la adresa de e-mail internari@sanatoriulgeoagiu.ro.
