Ședința Consiliului Local Deva în care a fost aprobată documentația tehnico-economică pentru obiectivul de investiții „Modernizare Piața Cetății Deva” a scos la iveală un episod de populism dus la un nivel greu de ignorat, după ce un consilier local a criticat dur proiectul fără a cunoaște elemente esențiale ale acestuia, respectiv sursa de finanțare.
Consilierul local POT Octavian Tabac a pus sub semnul întrebării necesitatea investiției, invocând creșterea taxelor și impozitelor și presiunea fiscală asupra populației și mediului economic, deși proiectul vizează fonduri europene nerambursabile, cu o cofinanțare minimă din bugetul local.
„În contextul în care toate taxele și impozitele vor crește de la 1 ianuarie, iar presiunea fiscală asupra mediului economic va fi și mai mare, este legitim și necesar să ne întrebăm: e o investiție prioritară pentru Deva? Nu discutăm aici dacă proiectul este frumos, modern sau aspectuos. Discutăm despre necesitate, oportunitate și impact economiic real. Deva nu are în acest moment un aflux consistent de investitori, nu generează venituri proprii consistente, se confruntă cu plecarea tinerilor și cu presiune tot mai mare asupra familiilor. În acest context, investițiile care nu aduc profit, nu rezolvă problema structurală trebuie analizate cu maximă prudență. Nu este o investiție generatoare de venit, nu crează un avantaj economic competitiv pentru oraș, nu rezolvă o problemă critică pentru infrastructură, nu este legată de sănătate, educație sau locuri de muncă. Este o investiție de imagine, finanțată într-un moment în care cetățenii sunt împovărați fiscal. (…) Ne permitem investiția asta acuma?”, spune consilierul local POT Octavian Tabac.
Declarația a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât proiectul aflat pe ordinea de zi viza strict aprobarea studiului de fezabilitate, etapă obligatorie pentru depunerea unei cereri de finanțare europeană, nu alocarea de fonduri locale.
Primarul Devei: „E păcat să pierdem o finanțare europeană de 3,5 milioane de euro”
Primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus, a intervenit ferm și a clarificat situația, subliniind că este vorba despre o oportunitate de finanțare europeană care nu ar trebui ratată. Edilul a arătat că modernizarea Pieței Cetății este parte a unei strategii asumate de Consiliul Local, care include dezvoltarea Muzeului Gimnasticii și a zonei de la baza Cetății, ca pol de atracție turistică și civică.
„Spuneați aici de necesitate, oportunitate și impact economic. Așa cum de la începutul mandatului, împreună am decis și decidem investițiile majore pe care vrem să le facem în orașul nostru, știți bine că am discutat și despre ceea ce înseamnă muzeul gimnasticii și zona de jur împrejurul muzeului. Am validat împreună că acest muzeu nu este necesar doar Devei, ci întregii țări. Continuăm acest proiect, pe care vrem să îl depunem la începutul anului viitor, cu această zonă a pieței Cetății. Nu mi se pare nici normal, nici corect, ca să realizăm acel muzeu al gimnasticii, iar zona din față să rămână în felul în care este în momentul de față.
Mai mult decât atât, avem nevoie în Deva de o zonă civică pentru evenimente, pentru tot ceea ce înseamnă deschiderea față de cetățenii, pentru turiștii care ne trec pragul, și face parte prin PUZ-ul care este aprobat la nivelul consiliului local dintr-o zona pe care putem să o reamenajăm complet. La partea de costuri, foarte bine ați menționat: Deva nu ar putea avea niciodată banii aceștia în bugetul nostru, pentru că vorbim de 3,5 milioane de euro, alocați doar pentru piața cetății, plus încă 7 milioane de euro pentru muzeul gimnasticii. De aceea, am găsit oportunitatea de a aplica pentru această soluție de finanțare, care se potrivește cât de cât pentru necesitatea noastră, astfel încât să avem 3,5 milioane de euro fonduri europene, cu 2% cofinanțare. Nu facem din bugetul local, ci facem din fonduri europene.
Cred că ar fi păcat din partea noastră să ratăm o soluție de finanțare pe care o avem, pentru a reamenaja o zonă corectă, care ar trebui să fie generatoare de venituri din mai multe puncte de vedere. Fiind muzeul gimnasticii acolo, fiind o zonă corectă la baza cetății, fiind angajamentul nostru de a dezvolta partea de turism, aceasta ar putea crea premisele corecte și ar putea crea o amenajare a întregii zone pe care o avem astăzi. Cred că este necesară și, mai mult de atât, avem această oportunitate. E la latitudinea noastră să depunem proiectul sau să nu îl depunem. Dar e păcat să pierdem o finanțare de 3,5 milioane de euro, în condițiile în care o avem la dispoziție. Nu avem o siguranță că vom câștiga, pentru că e competitivă măsura aceasta, dar măcar avem o șansă să jucăm această soluție de finanțare, ca să putem să amenajăm și să realizăm întreaga zonă”, i-a replicat primarul Devei, Lucian Ioan Rus.
Populism versus responsabilitate administrativă
Dezbaterea a continuat cu noi intervenții ale consilierului POT, care a catalogat proiectul drept „nelalocul lui”, în timp ce alți aleși locali au atras atenția asupra faptului că reamenajarea Pieței Cetății este un obiectiv esențial pentru turismul Devei.
„Necesitatea reamenajării Pieței Cetății este un obiectiv zero din punct de vedere turistic”, a declarat consilierul local AUR Răzvan Mareș.
În replică, primarul Devei a făcut un bilanț al fondurilor europene atrase și aflate în pregătire, subliniind că municipiul se află într-un moment-cheie al dezvoltării:
„Până acum, avem aprobate 60 de milioane de euro fonduri europene, în mandatul dumneavoastră. Mai avem în lucru aproape 50 de milioane de euro proiecte europene. Vorbim de 110 milioane de euro, proiecte europene pe care dumneavoastră, ca și consilieri locali, le-ați aprobat pentru orașul nostru. Nu-s puțini bani. E munca colegilor noștri de la Investiții, care, credeți-mă, muncesc pe brânci pentru că nu vreau să ratez nicio soluție de finanțare pe care o avem. Măcar să putem participa și să depunem proiecte, să jucăm cartea noastră, ca oraș.
Mai mult decât atât, până acum nu am pierdut niciun proiect din toate cele pe care le-ați votat. Spuneați de locuri de muncă și de venituri. Acesta proiect va putea să fie un generator frumos de venituri într-un viitor apropiat.
Vom depune parcul industrial – 20 milioane de euro, vom depune o centură a Devei, care să lege Cristurul de Bulevardul 22 decembrie, încă 20 de milioane de euro. Avem multe proiecte la care lucrăm în momentul de față. Toate fac parte dintr-o strategie pe care noi, împreună, trebuie să vedem cum să o facem cât mai corectă pentru locuitorii municipiului Deva. Mai mult decât atât: nu vreau să pierdem nicio soluție de finanțare, dar ca să putem antama, trebuie să depunem. În ianuarie, constructorul va intra în parcul I.C. Brătianu și vom amenaja și acolo. Parcul din Zăvoi, pe care l-ați votat în 30 decembrie (2024 – n.r.). Zilele trecute, chiar în 24 decembrie, am semnat contractul pentru iluminat. Tineți minte? În 30 decembrie anul trecut, am făcut ședință de CL, iar acum am câștigat și acel proiect – 5 milioane. Nu vreau să pierdem finanțari. Nu le-am făcut publice, pentru că nu sunt omul care să ies de fiecare dată, dar o să o fac dacă trebuie. Nu o fac pentru mine, nici dumneavoastră nu o faceți pentru dumneavoastră, ci o facem pentru orașul acesta, iar 100 de milioane de euro nu sunt bani puțini din finanțări europene”, a spus primarul Lucian Ioan Rus.
Ce prevede proiectul
Proiectul „Modernizare Piața Cetății Deva”, care urmează să fie depus spre finanțare prin Programul Regional Vest 2021–2027, prevede transformarea actualei parcări într-o piață urbană pietonală, multifuncțională, cu spații pentru evenimente, zone verzi și infrastructură modernă.
Investiția face parte din Strategia de Dezvoltare Urbană Integrată a municipiului Deva și este corelată cu proiectul Muzeului Gimnasticii, ambele având ca obiectiv dezvoltarea turismului și revitalizarea centrului istoric.
Într-un context în care administrațiile locale se luptă pentru fiecare euro atras din fonduri europene, a contesta un proiect fără a cunoaște sursa de finanțare ridică semne serioase de întrebare asupra nivelului de responsabilitate și documentare al celor care ar trebui să decidă în cunoștință de cauză.
