Adunarea generală a judecătorilor de la Tribunalul Hunedoara, din data de 14.12.2023, a hotărât adoptarea unei forme de protest constând în amânarea cauzelor aflate pe rolul instanței, cu excepția cauzelor care au caracter urgent, începând cu data 14 decembrie 2023, pe perioadă nedeterminată.
„De asemenea s-a hotărât aderarea la scrisoarea deschisă a preşedinţilor Curţilor de Apel şi susţinerea punctului de vedere exprimat de către Consiliul Superior al Magistraturii prin adresa nr. 23701/14.12.2023.
Judecătorii au avut în vedere proiectul de „Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea si completarea unor acte normative precum si pentru prorogarea unor termene”, pus în dezbatere miercuri, 13 decembrie 2023, de Ministerul Finanţelor.
Adunarea generală a judecătorilor de la Tribunalul Hunedoara susține protestul personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Hunedoara, declanșat de către Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL, ca urmare a nemulțumirilor privind nerespectarea hotărârilor judecătorești privind drepturile salariale și a sumelor restante din hotărâri judecătorești și acte administrative scadente în anul 2023”, se arată într-un comunicat de presă al Tribunalului Hunedoara.
În cursul zilei de ieri, aceeași măsură a fost luată și de Adunarea generală a judecătorilor din Judecătoria Deva.
Redăm, mai jos, comunicatul de presă transmis de Judecătoria Deva.
„Judecătorii din cadrul Judecătoriei Deva, întruniţi în Adunarea generală, au decis, cu unanimitate de voturi, amânarea cauzelor aflate pe rolul instanţei, începând cu data de 15.12.2023, pe perioadă nedeterminată, cu excepţia cauzelor care au caracter urgent, cauze menţionate în Anexa Hotărârii Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Deva din data de 14 decembrie 2023, şi susţinerea protestului grefierilor şi a personalului auxiliar şi conex, a Scrisorii deschise a Curţilor de Apel, precum şi a punctului de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Punctul de vedere al judecătorilor din cadrul Judecătoriei Deva a fost acela că volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, precum şi lipsa de previzibilitate a legii, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.
Lipsa de previzibilitate a actelor normative privind dreptul la pensie afectează grav independenţa magistraţilor prin aceea că devine aplicabilă şi persoanelor care au intrat în profesie anterior modificărilor legii, deoarece se înlătură recunoaşterea întregii perioade de vechime în alte profesii juridice (avocaţi, consilieri juridici, grefieri, poliţişti, etc.), deşi aceasta a fost o condiţie pentru participarea la examen. Cu alte cuvinte, pentru menţinerea legalităţii este necesar ca legea să se aplice de la intrarea acesteia în vigoare, cu excluderea persoanelor ce au intrat în profesie anterior modificării şi pentru care trebuie să fie recunoscută întreaga vechime avută în alte profesii juridice, inclusiv în cea de poliţist.
Este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.
Judecătorii şi-au exprimat dezacordul cu privire la blocarea examenelor/ concursurilor de accedere în profesie prin Ordonanţa privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, având în vedere faptul că în marea majoritate a instanţelor îşi desfăşoară activitatea jumătate sau mai puţin din numărul de judecători din schemă, împrejurare ce afectează grav nu doar dreptul la muncă în condiţii normale a judecătorilor şi personalului auxiliar, cât şi dreptul justiţiabililor de a li se soluţiona cauza într-un termen rezonabil.
Totodată, Ordonanţa privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice are ca principal efect subminarea puterii judecătorești cu directa consecință a ruperii echilibrului între puterile statului, de vreme ce măsurile puterii executive stau sub semnul hazardului. Acest proiect de act normativ se circumscrie unei poziții de sfidare a puterii judecătorești, sfidare care a devenit o stare de normalitate, o constantă, fiind inadmisibil ca într-un stat de drept, efectivitatea legii să fie impusă, exclusiv, prin declanșarea cu regularitate de proteste din partea corpului judecătorilor.
Prin aceasta normă se încalcă grav autoritatea de lucru judecat, principiul fundamental al respectării si executării benevole şi de îndată a hotărârilor judecătoreşti, garanţii fără de care nu există statul de drept.
Puterea executivă, în calitate de debitor, nu poate refuza şi proroga arbitrar punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive, refuzul fiind contrar principiilor statului de drept care se întemeiază, în principal, pe egalitatea statului cu cetăţenii în faţa legii, pe loialitate şi bună credinţă care constă în îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor stabilite prin legi şi hotărârile judecătoreşti.De asemenea, au constat că această ordonanţă este discriminatorie, încalcă dreptul la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la executare silită, reprezentând totodată şi o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor prin nedecontarea chiriilor, transportului, medicamentelor, prin refuzul nejustificat şi nelegal de a plăti dobânzi pentru sumele scadente şi neachitate, prin emiterea unor titluri de valoare netransmisibile şi imposibil de executat silit pentru o perioadă de şapte ani, ceea ce transformă dreptul creditorului într-unul iluzoriu, având în vedere faptul că eşalonarea plăţii pe şapte ani se aplică inclusiv unor sume de bani ce au fost deja eşalonate pentru o perioadă de cinci ani, prin aceasta încălcându-se în mod flagrant jurisprudenţa constantă a CEDO şi puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti şi a actelor administrative executorii.
Totodată, judecătorii şi-au manifestat susţinerea faţă de protestul grefierilor, care se află în aceeaşi situaţie ca şi magistraţii, fiind în asentiment total cu Scrisoarea deschisă a Curţilor de Apel, precum şi cu punctul de vedere exprimat de Consiliul Superior al Magistraturii.
În funcţie de stadiul procesului legislativ, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Deva va fi reconvocată la un moment ulterior pentru a hotărî dacă se impune reevaluarea măsurii adoptate.Prezentul comunicat de presă urmează a fi dat publicităţii, pentru o cât mai exactă informare a opiniei publice”, se arată în comunicatul Judecătoriei Deva.
Lista cauzelor cu caracter urgent la Tribunalului Hunedoara:
SECȚIA I CIVILĂ
I. MATERIE CIVILĂ:
1. Ordonanţă preşedinţială – în cauzele vizând situaţia minorilor;
2. Ordin de protecţie;
3. Adopţii/Plasamente;
4. Asigurare dovezi;
5. Măsuri asigurătorii;
6. Suspendare executare hotărâre;
7. Tutelă;
8. Curatelă.
II. MATERIE LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
1. Grevă;
2. Concediere;
3. Contestaţie împotriva deciziei privind respingerea acordării pensiei;
4. Contestaţii decizii debit.
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
I. CAUZE ÎN FOND/ CĂI DE ATAC
1. Ordonanţă președințială – care vizează drepturi nepatrimoniale;
2. Suspendare provizorie a executării silite;
3. Cereri privind insolvenţa persoanei juridice, întemeiate pe art. 66 alin. (11) din Legea nr. 85/2014;
4. Asigurare dovezi;
5. Măsuri asigurătorii;
6. Conflictele de competenţă şi orice alte cereri incidentale în cauzele care se judecă pe durata protestului.
SECȚIA PENALĂ
1. Completurile de CONTESTAŢII:
– contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi/ judecătorul de cameră preliminară/ instanţa de judecată în materia măsurilor preventive, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor asigurătorii;
– contestaţiile împotriva încheierilor prin care au fost soluţionate cererile şi excepţiile în procedura camerei preliminare, dacă sunt instituite măsuri preventive în cauză, măsuri de siguranţă şi/sau măsuri asigurătorii;
– cererile de prelungire a dreptului de circulaţie;
– cauze referitoare la persoane private de libertate.
2. Completurile de FOND:
– dosare cu inculpaţi faţă de care au fost instituite măsuri preventive;
– desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei, în situaţia în care faţă de unul dintre inculpaţi este instituită vreo măsură preventivă;
– abţinerea întregii instanţe în situaţia în care faţă de unul dintre inculpaţi este instituită vreo măsură preventivă;
– abţinere;
– recuzare;
– recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine;
– cereri formulate de persoane aflate în detenţie;
– cereri care au ca obiect sechestrul asigurător;
– cereri care au ca obiect măsuri de siguranţă.
3. Completurile JDL fond zilnic vor soluţiona toate tipurile de cauze date în competenţa acestora, respectiv:
– modificare conţinut arest la domiciliu (art. 221 NCPP);
– obţinerea datelor privind tranzacţii financiare (art.146 ind.1 NCPP);
– obligarea la tratament medical în mod provizoriu (art.246 NCPP);
– internarea medicală în mod provizoriu (art.248 NCPP);
– supravegherea tehnică (art.139 NCPP);
– abţinere (art. 50 C.p.p./art.66 NCPP);
– confirmare supraveghere tehnica (art.141 NCPP);
– prelungire supraveghere tehnică (art.144 NCPP);
– reţinerea trimiterilor poştale (art.147 NCPP);
– predarea trimiterilor poştale (art.147 NCPP);
– percheziţionarea trimiterilor poştale (art.147 NCPP);
– obţinere date comunicări electronice (art.152 NCPP);
– obţinere date financiare (art.153 NCPP);
– conservare transmitere date (art.154 NCPP);
– Comisie rogatorie internaţională – ordin european de anchetă;
– percheziţie (art.158 NCPP);
– expertiză medico-legală psihiatrică (art.184 NCPP);
– examinare fizică (art.190 NCPP);
– plângere control judiciar (art.213 NCPP);
– plângere control judiciar pe cauţiune (art.216 NCPP);
– verificare măsuri preventive (art.204 NCPP);
– luarea măsurii arestului la domiciliu (art.218 NCPP);
– prelungire arestare la domiciliu (art.222 NCPP);
– luarea măsurii arestării preventive (art.223 NCPP);
– luarea măsurii arestării preventive propusă de DNA/DIICOT (art.223 NCPP);
– audierea inculpatului arestat în lipsă (art.231 NCPP);
– revocare măsură preventivă (art.242 NCPP);
– înlocuire măsură preventivă (art.242 NCPP);
– revocare măsură preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.242 NCPP);
– înlocuire măsură preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.242 NCPP);
– aplicare măsură tratament medical (art.245 NCPP);
– ridicare măsură tratament medical (art.245 NCPP);
– prelungire arestare preventivă propusă de DNA/DIICOT (art.234 NCPP);
– încetare de drept măsură preventivă (art.241 NCPP);
– prelungire arestare preventivă (art.234 NCPP);
– internare provizorie (art.247 NCPP);
– contestarea măsurii asigurătorii (art.250 NCPP);
– restituire bunuri (art.255 NCPP);
– încuviinţare aducere persoană (art.265 NCPP);
– audiere anticipată (art.308 NCPP);
– măsuri preventive persoane juridice (art.493 NCPP);
– activităţi în procedura urmăririi şi încetarea activităţilor (art.523 NCPP);
– înlocuire arestare la domiciliu (art.221 alin. 11 NCPP);
– permisiunea părăsirii domiciliului (art.221 alin. 6 NCPP);
– ridicarea măsurii obligatorii provizorii la tratament medical (art.246 alin. 9 NCPP);
– ridicare internare provizorie (art.248 alin. 11 NCPP);
– valorificare bunuri sechestrate (art.252 ind. 2 NCPP);
– contestaţie durata proces (art.488 ind. 2 NCPP);
– prelungire măsuri preventive persoană juridică (art.493 alin. 4 NCPP);
– revocare măsuri preventive persoană juridică (art.493 alin. 8 NCPP);
– extrădare activă (Legea 302/2004);
– percheziţia informatică (art.168 NCPP);
– revocare internare nevoluntara (art.184 alin. 26 NCPP);
– internare nevoluntară (art.184 alin. 7 NCPP);
– prelungire internare nevoluntara (art.184 alin.25 NCPP);
– validare examinare fizica (art.190 alin.5 NCPP);
– extrădare pasivă (Legea 302/2004);
– mandat european de arestare;
– cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004);
– desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei;
– revocare control judiciar (art.213 alin. 6 NCPP);
– înlocuire control judiciar (art.215 alin.7 NCPP);
– înlocuire control judiciar pe cauţiune (art.217 alin. 9 NCPP).
4. Completul de recursuri penale:
– recursul împotriva soluţiilor de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României, în cauzele în care sunt instituite măsuri preventive, măsuri asigurătorii şi măsuri de siguranţă.
5. Cererile de competenţa completurilor judecătorilor delegaţi cu executarea.
6. Orice alte cauze apreciate ca având caracter urgent şi care decurge din natura sau particularităţile cauzei, cum ar fi existenţa riscului de împlinire a termenului de prescripţie şi nu numai.
PROGRAM DE RELAŢII CU PUBLICUL, REGISTRATURĂ, ARHIVA GENERALĂ ŞI ARHIVA DE FALIMENTE DIN CADRUL TRIBUNALULUI HUNEDOARA, în zilele de LUNI –JOI, între orele 8:30 – 10:30
Adrese e-mail:
tr-hunedoara-reg@just.ro pentru transmiterea de acte la dosare, acțiuni, întâmpinări, precizări de acţiuni, etc.;
tribunalul.hunedoara@just.ro pentru corespondență administrativă.