Județul Hunedoara se remarcă neașteptat în clasamentul național al zonelor cu cea mai mare densitate de cazinouri și agenții de pariuri, devansând județe mari precum Brașov, Cluj și chiar Bucureștiul, atunci când raportăm numărul operatorilor de jocuri de noroc la populație.
Conform unei analize realizate de digitalmint.ro, în județul Hunedoara există un cazinou la fiecare 12.000 de locuitori, în timp ce Brașovul are un raport de 1 la 13.000, Clujul 1 la 14.000, iar Capitala – care deține cel mai mare număr absolut de cazinouri (121) – ajunge la un raport de 1 la 14.000 locuitori.
De ce Hunedoara?
În mod surprinzător, județul Hunedoara nu este cunoscut pentru un apetit economic ridicat, ci mai degrabă pentru provocările asociate tranziției post-industriale și stagnării economice, spun cei de la digitalmint.ro. Tocmai acest context ar putea explica de ce industria jocurilor de noroc a găsit aici un teren fertil: în lipsa altor opțiuni de petrecere a timpului liber și într-un climat economic fragil, aceste afaceri oferă nu doar divertisment, ci și o promisiune iluzorie de câștig rapid.
Se conturează astfel un peisaj urban în care cazinourile și agențiile de pariuri devin parte integrantă a infrastructurii comerciale, într-un echilibru fragil între divertisment și dependență, oportunitate și vulnerabilitate socială.
Un fenomen național, dar cu nuanțe locale
Pe lângă Hunedoara, în topul județelor cu cea mai mare densitate de cazinouri se mai află Brașov și Cluj, iar Bucureștiul domină clasamentul la număr absolut de locații. În același timp, orașe mici precum Aninoasa din județul Hunedoara (cu 1 agenție la 1.123 de locuitori) confirmă tendința observată și în alte zone: operatorii mizează pe comunități unde lipsesc alternativele de recreere.
În aceste localități, agențiile de pariuri se poziționează nu doar ca spații de joc, ci și ca locuri de socializare, acoperind un gol în viața cotidiană a celor mai expuse categorii sociale.
Industria jocurilor de noroc: între adaptare și expansiune
În România anului 2025, sectorul jocurilor de noroc nu doar că ține pasul cu evoluțiile economice și urbane, ci pare să le anticipeze. Creșterea interesului pentru platformele online, în paralel cu extinderea rețelei fizice de cazinouri, transformă acest domeniu într-un actor economic activ.
Digitalizarea aduce o altă dimensiune fenomenului: în ultimii 7 ani, căutările pentru „cazino online” au crescut de 10 ori, semn că publicul migrează tot mai mult spre formatul digital, fără a renunța complet la experiențele offline.
Un semnal de alarmă sau o adaptare a pieței?
Pentru județul Hunedoara, poziționarea în topul densității de cazinouri este, în același timp, un semnal de întrebare cu privire la prioritățile comunităților locale și la lipsa alternativelor de dezvoltare urbană și socială. În lipsa unor politici consistente de revitalizare economică și culturală, astfel de forme de divertisment riscă să devină dominante, cu efecte pe termen lung asupra calității vieții.
Industria jocurilor de noroc s-a integrat deja în peisajul urban românesc – iar în județul Hunedoara, această integrare este poate cea mai evidentă.
Analiza completă, AICI.