Ordinul Arhitecților din România împlinește 25 de ani, iar Filiala Teritorială Hunedoara a marcat momentul printr-o conferință de presă în cadrul căreia arhitecții au discutat nu doar despre istoria profesiei, ci și despre problemele cu care se confruntă în prezent. Una dintre cele mai aprinse teme a fost noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, despre care arhitecții hunedoreni spun că a creat numeroase neclarități și dificultăți atât pentru profesioniști, cât și pentru administrațiile locale.
Ordinul Arhitecților din România marchează în acest an 25 de ani de existență, iar Filiala Teritorială Hunedoara a OAR a pregătit, în perioada 5-9 octombrie, o serie de evenimente prin care își propune să aducă arhitectura mai aproape de comunitate.
La Deva, aniversarea a fost marcată luni, 5 octombrie, printr-o conferință de presă în cadrul căreia au fost abordate teme precum istoricul Ordinului, dezvoltarea orașului, Planul Urbanistic General al municipiului Deva și noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Discuțiile despre noua legislație au fost însă cele mai consistente, arhitecții susținând că actul normativ, prezentat drept unul menit să simplifice procedurile, a generat în realitate noi dificultăți.
Arhitecții: „A complicat și mai mult lucrurile pentru obținerea autorizației”
Arhitectul Oliviu Pop, membru al OAR Hunedoara, a explicat că noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a înlocuit legislația care reglementa până acum domeniul, însă aplicarea sa ridică numeroase semne de întrebare.
„După cum știți, în luna august a fost aprobat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care a anulat Legea 50, Legea 350, și, contrar, a ceea ce este prezentat în mediul online, că s-au simplificat lucrurile și se pot construi anumite imobile fără autorizație de construire, a complicat și mai mult lucrurile pentru obținerea autorizației. Primăriile sunt obligate să înființeze anumite comisii de acord unic, care, momentul de față, nu e nimic înființat.
Chiar dacă în mediul rural, în Cod e precizat că se pot construi locuințe până în 150 m² și cu un anumit regim de înălțime, fără autorizație, este fals, fiindcă trebuie obținut un acord de la Consiliul județean care trebuie depus la primărie și obținută o notificare. Definiția procentului de ocupare a terenului s-a modificat. Nu mai intră doar construcția propriu-zis, trebuie introduse și alei, și piscină, și terase… Și acum ne batem capul cu o grămadă de necunoscute, și noi și administrația locală”, spune arhitectul Oliviu Pop.
Una dintre problemele semnalate de arhitecți privește procentul de ocupare a terenului (POT), a cărui definiție s-a modificat prin noul Cod.
Arhitectul Dumitru Armășescu, președintele Filialei Hunedoara a OAR, susține că modificarea ar putea avea efecte importante asupra posibilității de construire, în special în zonele în care procentul de ocupare permis este redus.
„Cred că cea mai sofisticată legislație acum este în România. Din niște motive, părerea mea, de exces de autoritate. Adică vrem să reglementăm prea multe lucruri, neavând încredere în tagma profesioniștilor că ar ști să facă lucrurile și fără să le spunem noi cum să meargă pe stradă.
Ordinul, care a aprobat acest act normativ, el e de ani de zile în discuție. Niciodată, niciuna din propunerile făcute de noi, să zicem profesioniști în domeniul, ăia care lucrăm zi de zi cu el, nu au fost luate în seamă. Există o greșeală uriașă, pe care o recunoscut-o! Au băgat în procentul ocupare a terenului, ceea ce legea 350 spunea că nu intră. Greșeala s-a produs la redactarea finală, pentru că au sărit un rând, în care spunea că se exceptează, și acum acelea intră. Ștergătorul de picioare, aleile, parcarea și procentul de ocupare a terenului, în Deva, în foarte multe locuri, e 20%.
Deci dacă am un teren de 100 m², pot să fac 20 m² de diferite construcții și amenajări și numai parcarea are mai mult de 20 m². Nu mai pot să fac nimic. Deocamdată, stăm și ne uităm.
Zisa Ministerului este: încercăm să corectăm, dar nu sunt sigur că la Bruxelles vom obține această dezlegare, că modificăm un act normativ care a fost jalon în PNNR.
Ne obliga nimeni să fie jalon, ci ne-am ocoșit noi, cum se spune, hai să mai băgăm ceva. Ei, acuma, vă spun, vor fi luni de zile în care nu vom mai putea construi nimic. Șase luni nu se poate modifica nimic la lege”, spune arhitectul Dumitru Armășescu.
„Niciunul dintre amendamentele făcute de arhitecți nu a fost luat în considerare”
Arhitecții hunedoreni susțin că problemele semnalate acum nu sunt rezultatul lipsei de implicare a profesioniștilor din domeniu. Potrivit lui Mircea Ungureanu, membru al OAR Hunedoara, Ordinul a participat timp de mai mulți ani la grupurile de lucru care au pregătit noua legislație și a formulat mai multe propuneri de modificare.
„De pe vremea președintelui național Găvozdea. Eram în grup de lucruri președinți, la București. Eu fiind președinte de filială, acum șase ani. Atunci a început.
S-au făcut acele caiete care erau cadru conținut, adică cam ce să conțină, și de atunci până acum doi ani, am tot participat în acel grup de lucru Și s-au făcut circa 12 amendamente de către ordinul arhitecților. Niciunul dintre ele nu a fost luat în considerare. Deci de către profesioniști au fost făcute acele amendament.
La nivel de comisii de Cameră și Senat nu s-a luat niciunul în considerație. Deci, cu alte cuvinte, niciunul dintre autori nu este arhitect”, spune arhitectul Mircea Ungureanu.
„Mediul construit este un fenomen cultural”
În opinia reprezentanților OAR Hunedoara, rolul arhitectului depășește realizarea unor proiecte de construcții, iar arhitectura trebuie privită ca parte a vieții comunității.
„Presa și arhitectura sunt parte din viața civică a comunității. Prin acest eveniment, Filiala Hunedoara vrea să arate importanța mediului construit ca fenomen cultural”, a declarat arhitectul Dumitru Armășescu.
Ordinul Arhitecților din România a fost înființat în anul 2001, prin Legea 184 privind exercitarea profesiei de arhitect, ca organizație profesională de interes public. Una dintre misiunile sale este de a contribui la asigurarea calității actului de arhitectură și a mediului construit.
Președintele OAR, Ștefan Bâlici, afirmă că aniversarea celor 25 de ani reprezintă și o responsabilitate față de societate.
„Acești 25 de ani înseamnă pentru generația noastră o dublă responsabilitate: față de arhitecții cu viziune care au construit Ordinul, comunitatea profesională actuală, mecanismele, infrastructura și standardele la care vrem să profesăm dar mai ales față de potențialul arhitecturii de a produce bine în societate, beneficiarul final al misiunii noastre într-o lume în schimbare accelerată. Specializarea, experiența și mecanismele conturate în acești 25 de ani deloc ușori, prin efortul arhitecților, urbaniștilor și partenerilor noștri instituționali sau din domenii conexe fac din OAR și membrii săi o resursă valoroasă ce poate și trebuie valorificată. Fie că vorbim de legislație, îndrumare de specialitate sau bune practici în arhitectură, urbanism și dezvoltare, le reamintim tuturor celor de care depinde calitatea mediului nostru de viață – factori de decizie, clienți publici sau privați – că suntem aici, pregătiți, ca de fiecare dată, să contribuim”, a transmis Ștefan Bâlici.
Expoziție cu proiectele arhitecților hunedoreni
Seria evenimentelor dedicate celor 25 de ani de OAR continuă la Deva până în 9 octombrie.
Miercuri, 7 octombrie, de la ora 13:00, va fi deschisă expoziția proiectelor arhitecților activi din județul Hunedoara, în zona pietonală de pe strada 1 Decembrie 1918, în fața Colegiului Național „Decebal”.
Pe 9 octombrie, între orele 11:00 și 13:00, la Galeria Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva va avea loc expoziția și premierea concursului organizat pentru elevii liceului, cu tema „Inserție de obiect de arhitectură în parcul Cetății”.
Evenimentele se vor încheia în aceeași zi cu o întâlnire dedicată membrilor Ordinului din județ.
Filiala Hunedoara a OAR susține că, dincolo de rolul său profesional și statututar, își dorește să rămână un partener al administrațiilor locale și un actor activ în comunitate. Filiala are parteneriate cu Consiliul Județean Hunedoara și cu cinci dintre cele opt municipii ale județului și este implicată inclusiv în programe de educație civică și în pregătirea profesională continuă a arhitecților.
