Motivarea judecătorului de la Curtea de Apel Alba Iulia, care a respins propunerea de arestare preventivă a procurorului Bucurică Radu George, scoate la iveală diferențe importante între versiunea prezentată de procurori și ceea ce rezultă, în opinia instanței, din probele aflate la dosar. Cea mai importantă este legată de pistolul cu care procurorii au susținut că inculpatul ar fi tras în momentul imobilizării. Judecătorul spune explicit că înregistrarea bodycam și celelalte probe analizate indică faptul că focul de armă a fost tras de un alt bărbat, după ce procurorul fusese deja dezarmat.
Procurorul Bucurică Radu George, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a fost reținut după incidentul produs în noaptea de 9 august, pe terasa unui local din comuna Ribița. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru mai multe infracțiuni și a solicitat ulterior arestarea preventivă.
Potrivit variantei procurorilor, în jurul orei 02:48, Bucurică ar fi intrat pe terasa unde se aflau aproximativ 100 de persoane având asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol Walther de calibrul 9×19. Procurorii au arătat că permisul de port-armă îi fusese anulat la 27 iulie, iar inculpatul ar fi cunoscut acest lucru din 6 august.
În jurul orei 03:00, după ce polițiștii i-ar fi solicitat să se legitimeze, acesta ar fi refuzat, ar fi ridicat tonul, apoi ar fi folosit spray-ul iritant-lacrimogen împotriva polițiștilor și ar fi fugit. Potrivit Parchetului, în momentul imobilizării, procurorul ar fi tras cu arma letală pe care o avea asupra sa.
Această ultimă acuzație este însă contrazisă de concluzia judecătorului.
„Inculpatul nu a tras niciun foc de armă”
Judecătorul de drepturi și libertăți a analizat înregistrarea realizată cu camera bodycam purtată de unul dintre polițiști. Instanța arată că înregistrarea surprinde inclusiv momentul în care Bucurică este urmărit, imobilizat și apoi deposedat de pistol.
În motivare, judecătorul descrie cronologic secvența:
„La minutul 01.33 inculpatul se oprește cu fața înspre agentul de poliție care purta dispozitivul bodycam și îi spune ”bă, nu trage!”; în intervalul 01.33-05.00 se observă cum inculpatul continuă să fugă într-o zonă de vegetație de cei care îl urmau, nu se poate distinge numărul lor, auzindu-se cum este somat să se oprească ”stai pe loc!, stai pe loc că trag!”, fiind trase și focuri de armă de agenții de poliție, iar la un moment dat când agentul de poliție care purta dispozitivul bodycam s-a apropiat de el se observă că inculpatul are un pistol în mână îndreptat cu țeava spre sol, în unele situații observându-se că mișcă mâna în care ține pistotul, posibil îndreaptă arma și spre grupul de persoane, inculpatul exclamând în repetate rânduri: ”bă, nu trage!, bă nu trage ești om bun!” în cele din urmă fiind imobilizat de mai multe persoane dintre cei care îl urmăreau, timp în care i se aplică lovituri cu pumnii și picioarele în mod repetat, inclusiv după ce a fost poziționat culcat”.
Momentul esențial apare după imobilizare. Potrivit motivării, la aproximativ 5 minute și 26 de secunde de la începutul secvenței, persoanele aflate în jurul procurorului spun că au reușit să îi ia pistolul. La minutul 6 se aude un foc de armă.
La minutul 7, unul dintre bărbații aflați deasupra procurorului explică faptul că el a tras cu pistolul, deoarece arma avea un cartuș pe țeavă.
Judecătorul citează exact ceea ce se aude pe înregistrare:
„la minutul 5.26 se aud persoanele de față care spun că au reușit să îl deposedeze pe inculpat de pistol; la minutul 6.00 în timp ce inculpatul era încătușat și înconjurat de mai multe persoane se aude un foc de armă, despre care persoanele de față afirmă că este vorba despre pistolul inculpatului; la minutul 7.00 una dintre persoane, fiind poziționată deasupra inculpatului oferă explicații celorlalți, susținând că el a tras cu pistolul inculpatului, având cartuș pe țeavă, afirmând: ”e al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.”
Mai mult, procesul-verbal întocmit după vizionarea înregistrării consemnează aceleași momente.
„la min. 5.25 o persoană identificată P. C….. i-ai pistolul, iar acesta îl apucă din spate de gât; la min. 5.25 polițist agent C.: Stai să îi iau pistolul, la min, 5.27 o persoană identificată P.: l-am luat, la min. 7.01 o persoană identificată P.: e al lui eu am tras că o avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.
Judecătorul arată că aceste imagini sunt coroborate cu declarațiile polițiștilor care au intervenit.
„Acestea se coroborează cu procesul-verbal de sesizare întocmit de agenții de poliție C. și N., dar și cu declarațiile acestora, din care nu reiese că inculpatul ar fi tras cu arma pe care o deținea, ci că în momentul în care au reușit să îl imobilizeze împreună cu P. care li s-a alăturat, s-a auzit un foc de armă.”
Judecătorul critică dur modul în care Parchetul a prezentat acuzația
Unul dintre cele mai dure pasaje din motivare se referă chiar la descrierea făcută de procurori în propunerea de arestare.
Instanța apreciază că acuzația potrivit căreia Bucurică ar fi tras cu pistolul este contrazisă de probele depuse chiar de Parchet.
„Cu toate acestea, propunerea de arestare preventivă a Parchetului conține acuzații total contrazise de probatoriul administrat, în sensul că inculpatul ar fi fugit de organele de poliție care au plecat în urmărirea sa, iar la momentul ajungerii sale de organele de poliție, ar fi tras fără drept cu arma letală deținută, toate aceste afirmații lipsite de suport probator, sugerând practic că nu s-a efectuat un minim de analiză a probatoriului aflat la dosar, din înregistrarea cu dispozitivul bodycam, depusă chiar de Parchet reieșind că după ce inculpatul a fost imobilizat, la minutul 5.26 se aud persoanele de față care spun că au reușit să îl deposedeze pe inculpat de pistol, la minutul 6.00, în timp ce inculpatul era încătușat și înconjurat de mai multe persoane, se aude un foc de armă, despre care persoanele de față afirmă că este vorba despre pistolul inculpatului, iar la minutul 7.00, una dintre persoane, fiind poziționată deasupra inculpatului oferă explicații celorlalți, susținând că el a tras cu pistolul inculpatului, având cartuș pe țeavă, afirmând: ”e al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.”
Instanța mai subliniază că Parchetul nu a indicat în propunerea de arestare nici înregistrarea bodycam, nici procesul-verbal de vizionare a acesteia.
„De vreme ce în propunerea de arestare Parchetul nu a făcut trimitere la înregistrarea bodycam depusă la dosar, nici la procesul verbal de vizionare întocmit în 09.08.2026 pe baza acestei înregistrări depuse la dosar, judecătorul de drepturi libertăți nu poate constata dacă s-a referit la un alt moment de pe parcursul evenimentului în susținerea acuzației de uz de armă fără drept, astfel că judecătorul singur prin raportare la modul de descriere a faptei a încercat să identifice momentul în care i se impută inculpatului fapta probabilă la care s-ar fi putut referi, constatând astfel că în acel interval surprins de imaginile video nu inculpatul a fost cel care a tras un foc de armă, ci martorul P. care însuși afirmă acest lucru.”
Cine a tras doilea cartuș?
Motivarea analizează inclusiv situația celor 15 cartușe despre care Parchetul a arătat că se aflau inițial în pistol.
La examinarea armei, polițiștii au găsit 13 cartușe. Instanța explică unde consideră că se află explicația pentru diferență: un cartuș ar fi fost consumat de martorul care a tras cu pistolul procurorului, iar un altul de polițiști, în timpul examinării armei.
„De asemenea, se constată conform proces verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Poliție Mun. Brad-Biroul de Investigații Criminale, cu ocazia cercetării la fața locului că la examinarea armei s-a mai executat de către aceștia încă un foc pentru motive de siguranță, stabilind astfel că se mai aflau 13 cartușe și prin urmare raportat la numărul de 15 gloanțe indicat de procuror în propunerea de arestare că le-ar fi deținut inițial inculpatul, se observă printr-un calcul simplu, că lipsa acestora este justificată prin prisma probatoriului de la dosar, un glonț lipsește după ce s-a tras un foc de armă cu pistolul inculpatului de către martorul P., iar un altul lipsește după ce s-a executat un foc de armă de lucrătorii de polițe la examinarea armei cu ocazia cercetării la fața locului.”
Concluzia judecătorului este formulată explicit:
„În concluzie, din probele administrate până la acest moment, inculpatul nu a tras niciun foc de armă cu pistolul pe care îl avea asupra sa pe durata evenimentului.”
Și acuzația privind tulburarea ordinii publice este pusă sub semnul întrebării
Judecătorul a analizat și acuzația de tulburare a ordinii și liniștii publice. Instanța consideră că simplul refuz de legitimare și episodul cu spray-ul nu demonstrează, prin ele însele, că aproximativ 100 de persoane aflate pe terasă au fost efectiv tulburate.
„Referitor la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. 2, 3 Cod penal, se constată că Parchetul nu a dovedit nici de această dată standardul suspiciunii rezonabile că fapta inculpatului de a refuza să se legitimeze pe parcursul conversației avute cu agenții de poliție pe terasa localului, timp în care ar fi ridicat tonul și ulterior prin faptul că ar fi pulverizat cu spray la ieșirea din perimetrul terasei localului a creat o tulburare efectivă a ordinii și liniștii publice, respectiv a persoanelor participante la petrecerea din localul respectiv, așa cum prevede textul incriminator.”
Mai mult, judecătorul observă că nici polițiștii nu au înțeles imediat ce se întâmplase.
„Trebuie remarcat din înregistrarea video, asa cum de altfel se consemnează și în procesul verbal de vizionare depus la dosar, că dat fiind momentul scurt, nici măcar agenții de poliție C. și N. nu au observat ce s-a întâmplat, la min. 00.34 agentul de poliție C. întrebând: ”ce are la el?”, agentul de poliție N. răspunzând: ”Spray?”, pentru a concluziona la nivel de suspiciune rezonabilă că prin această atitudine inculpatul ar fi tulburat ordinea și liniștea publică, neexistând la dosar nicio dovadă de natură să contureze cu certitudine urmarea imediată cerută de textul legal al art. 371 Cod penal și anume producerea unei stări de tulburare a ordinii și liniștii publice în rândul mai multor persoane dintre cele aproximativ 100 care s-ar fi aflat pe terasa localului, raportat la acțiunea concretă imputată inculpatului.”
Ce spune instanța despre spray-ul folosit în timpul incidentului
În privința spray-ului iritant-lacrimogen, instanța nu contestă că înregistrarea surprinde o pulverizare.
„– în intervalul 00.00-00.27, deci pe durata a 27 de secunde se surprinde evenimentul de pe terasa localului, unde se observă în imagini mai multe persoane cu un comportament corespunzător participării la o petrecere-de tip club în aer liber, fără a părea deranjate sau speriate, iar pe fundal muzică cu un nivel de sonor destul de ridicat, în imagini apărând și inculpatul, precum și un agent de poliție-îmbrăcat în uniforma distinctivă fără a se înțelege discuția dintre cei doi, cert fiind că inculpatul la minutul 00.19 s-a îndreptat înspre poarta de la ieșirea din local;
– la ieșirea din perimetrul terasei localului, în față fiind o parcare, în intervalul 00.28 – 00.30, inculpatul se întoarce ținând ceva în mână, fără a se observa în imagini cu exactitate, apoi se aude, un sunet specific unei pulverizări tip spray, pulverizare îndreptată cel mai probabil sub nivelul înălțimii unde avea montat dispozitivul bodycam agentul de poliție C., după care fuge înspre parcare;
– intervalul 00.30-00.49 surprinde momentul când agenții de poliție aleargă înspre mașina inculpatului care era deja la volan cu ușile închise încercând să o pornească;
– între 00.51-01.08, se observă mai multe persoane de sex masculin lângă autoturismul inculpatului dintre care una a deschis ușa șoferului aplicând lovituri cu picioarele inculpatului în timp ce o altă persoană ține de ușă astfel încât acesta să nu o poată închide, iar unul dintre agenții de poliție pulverizează în mod constant și cu intensitate spray direct înspre inculpat și în interiorul autoturismului acestuia, timp în care se aude exclamându-se ”Dă-i, dă-i!, dă să-i dau!”, la un moment dat inculpatul reușind să închidă ușa, după care se observă că persoanele adunate în jurul autoturismului îi deschid din nou portiera”, se arată în încheierea magistratului.
Problema este că, în opinia judecătorului, imaginile nu permit stabilirea exactă a direcției și a persoanelor către care a fost îndreptat spray-ul folosit de Bucurică.
Motivarea reține că există inclusiv un martor care afirmă că substanța a fost pulverizată și în direcția sa.
„Pe o durată de o fracțiune de secundă, fără a se putea stabili modalitatea din perspectiva distanței, poziționării agenților de poliție, iar celelalte probe nu suplinesc această incertitudine, ci din contră există la acest moment procesual un martor care susține că s-a pulverizat și înspre el, și mai mult că de față se aflau mai multe persoane nu se poate reține îndeplinirea cerinței unor dovezi care să creeze suspiciunea rezonabilă că acțiunea a fost îndreptată ori i-a vizat exclusiv pe polițiști sau de fapt, întreg grupul de persoane adunate, în urma agenților de poliție.”
Instanța: acuzația privind uzul de armă nu are suport probatoriu
Într-un alt pasaj, judecătorul revine asupra acuzației de uz de armă fără drept și formulează o concluzie extrem de clară:
„Deși nu este indicată de Parchet drept temei al propunerii de arestare preventivă, dar reținând că această infracțiune pentru care deopotrivă s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, a conturat întregul context factual reținut în sarcina inculpatului Bucurică Radu George inclusiv din perspectiva justificării necesității și proporționalității luării celei mai drastice măsuri preventive-aceea a arestului, judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunea de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cod penal nu are niciun suport probatoriu, probele administrate până la acest moment procesual relevând cu certitudine că inculpatul nu a tras niciun foc de armă la data evenimentului.”
De ce a fost lăsat procurorul în libertate
Instanța arată că, pentru arestarea preventivă, nu este suficientă simpla existență a unei acuzații. Trebuie să existe un standard probatoriu care să susțină suspiciunea rezonabilă.
În acest caz, judecătorul a concluzionat că această condiție nu este îndeplinită pentru infracțiunile care au stat la baza propunerii de arestare.
„Concluzionând și subliniind încă o dată că la momentul luării măsurii arestării preventive într-adevăr nu este necesar să existe probe suficiente pentru a susţine o hotărâre de condamnare, totuși judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză nu este îndeplinită prima condiţie din perspectiva existenței unui standard probatoriu din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul Bucurică Radu George a săvârşit infracțiunile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. 1 Cod penal, tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. 2, 3 Cod penal, 2 infracțiuni de ultraj prev. de art. 257 alin. 1, 4 Cod penal rap. la art. 193 alin. 1, alin. 2 ind. 1 lit. c, d Cod penal-infracțiuni ce reprezintă temeiurile factuale ale propunerii de arestare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru motivele arătate în paragrafele precedente.”
Judecătorul a analizat și ipoteza în care probele ar fi fost considerate suficiente pentru suspiciunea rezonabilă, dar a ajuns la aceeași concluzie în privința necesității unei măsuri preventive.
„Chiar dacă s-ar aprecia că probele depuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în susținerea propunerii de arestare preventivă îndeplinesc cerința privind dovada suspiciunii rezonabile că inculpatul Bucurică Radu George ar fi săvârşit faptele în încadrarea juridică reținută de procuror, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în cauză nu este îndeplinită nici cerința existenţei unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică ori cerința necesității luării măsurii arestării preventive sau o altă măsură preventivă în scopul asigurării bunei desfăşurării a procesului penal (art. 202 Cod pr. pen.).”
Astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a respins propunerea de arestare preventivă, iar procurorul a fost lăsat în libertate.
Soluția nu înseamnă că instanța a stabilit că Bucurică Radu George este nevinovat și nici că ancheta penală s-a încheiat. Judecătorul a analizat dacă, la momentul respectiv, erau îndeplinite condițiile legale pentru dispunerea unei măsuri preventive și a apreciat că nu.
Între timp, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au contestat soluția, iar contestația urmează să fie judecată de instanța superioară.
Prin urmare, dosarul merge mai departe, însă motivarea primei instanțe pune serios sub semnul întrebării o parte importantă din construcția factuală prezentată de Parchet în momentul solicitării arestării preventive. Cea mai importantă concluzie a judecătorului este că nu Bucurică ar fi tras focul de armă surprins după imobilizarea sa, ci martorul care îl dezarmase, concluzie bazată în principal pe imaginile bodycam, procesul-verbal de vizionare și declarațiile polițiștilor.
Întreaga motivare obținută de Lumea Justiției, aici.
