Barajul Mihăileni, investiție începută în anii ’80 și realizată în proporție de aproximativ 90%, a devenit subiect de confruntare politică în Parlament, după ce Curtea de Apel Cluj a anulat autorizația de construire emisă în 1987. La „Ora Guvernului”, deputați din Hunedoara au cerut explicații și soluții rapide din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în timp ce aceasta a respins acuzațiile și a vorbit despre vulnerabilități juridice moștenite și despre necesitatea refacerii documentației cu respectarea strictă a legii.
Natalia Intotero: „Vorbim despre o investiție strategică, nu despre un simplu litigiu”
Situația barajului de la Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, a generat o dezbatere amplă în plenul Camerei Deputaților, la „Ora Guvernului”, unde ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost chemată să ofere explicații privind anularea autorizației de construire a investiției.
Deputata PSD Natalia Intotero a calificat situația drept „problemă de siguranță națională” și a cerut soluții urgente pentru salvarea proiectului, început în anii ’80.
„În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizației de construire pentru barajul Mihăileni. Nu comentez decizia instanței, însă vă cer, doamnă ministru, soluții rapide. Vorbim despre un proiect la care statul român lucrează de aproximativ 40 de ani, în care s-au investit 147 de milioane de lei din cele 173 de milioane, astăzi aflându-se în proporție de 90% finalizat”, a declarat parlamentarul.
Intotero a amintit că autorizația inițială a fost emisă în 22 aprilie 1987, conform legislației vremii, fără termen de expirare, iar după 1990 proiectul a continuat cu finanțări succesive.
„Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă. Vorbim despre protecția împotriva inundațiilor pentru zeci de mii de locuitori și despre asigurarea necesarului de apă pentru populație și agenți economici. Din păcate, începând cu 2009, am avut episoade repetate de inundații care au dus nu doar la pagube materiale, ci și la pierderi de vieți omenești”, a subliniat deputata.
Ea a atras atenția că blocarea investiției poate afecta și alte proiecte aflate în derulare, inclusiv o investiție de 40 de milioane de euro a Consiliul Județean Hunedoara pentru extinderea și modernizarea rețelelor de apă din municipiul Brad și zona aferentă.
„Dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcție, riscăm să avem conducte noi, dar fără apă în ele”, a avertizat Intotero.
Totodată, aceasta a cerut clarificări privind alocarea a aproximativ 10 milioane de euro pentru lucrări urgente la barajul Valea de Pești, din Valea Jiului.
Ministrul Mediului: „Nu suntem în fața unei crize, ci a unor documente vulnerabile juridic”
În replică, ministrul Diana Buzoianu a respins acuzațiile și a afirmat că dezbaterea publică este marcată de dezinformare și populism.
„Sunt însă și un pic îngrijorată pentru că o minciună care a fost spusă de foarte multe ori a ajuns inclusiv în Parlament. O minciună repetată obsesiv nu este și adevăr. Haideți să clarificăm care este realitatea. Nu suntem în fața unei crize care nu poate fi reparată. Nu suntem nici măcar în fața unui conflict politic, pentru că toți ne dorim ca acest baraj să fie funcțional”, a declarat ministrul.
Aceasta a explicat că instanța a anulat un aviz emis în urmă cu peste 40 de ani, iar vulnerabilitatea juridică a documentației a expus proiectul riscului de blocare.
„Suntem în fața unui proiect de infrastructură care ar fi trebuit să fie strategic, dar care a fost vulnerabilizat pentru că documentele care stăteau la baza acestui proiect au fost, de-a lungul timpului, vulnerabile juridic. La Mihăileni, documentele vor fi refăcute cu respectarea tuturor prevederilor legale”, a precizat Buzoianu.
Ministrul a ținut să sublinieze că rolul barajului în prevenirea inundațiilor nu este anulat.
„Corpul barajului este gata din 2022. În 2024 și 2025 a oprit viituri în cantitate de 5,5 milioane de metri cubi și a salvat 17.000 de oameni. A spune că rolul de oprire a inundațiilor este blocat este o minciună”, a afirmat ea.
În ceea ce privește finanțarea, Diana Buzoianu a arătat că bugetul inițial pentru toate barajele din România a fost de 50 de milioane de lei, majorat ulterior la 150 de milioane de lei, sugerând că alocarea a 10 milioane de euro pentru o singură lucrare ar reprezenta o presiune majoră asupra bugetului național destinat infrastructurii hidrotehnice.
Vetuța Stănescu: „Este o situație critică pentru aproape 20.000 de oameni”
La dezbatere a intervenit și deputatul PNL Vetuța Stănescu, care a susținut că situația este una critică pentru comunitățile din zonă.
„Nu este un simplu litigiu administrativ. Este o situație critică. În spatele acestei hotărâri nu sunt doar hârtii și proceduri. Sunt aproape 20.000 de oameni care așteptau finalizarea lucrării, oameni care au trăit ani de zile cu promisiunea că vor avea protecție reală împotriva inundațiilor și o sursă sigură de apă”, a declarat Stănescu.
Parlamentarul liberal a solicitat un angajament ferm din partea ministerului privind strategia juridică, termenele pentru reautorizare și protejarea investiției deja realizate.
„Nu vă cer demisia, nu caut un conflict politic, dar vă cer un răspuns clar și un angajament ferm. Care este strategia juridică a ministerului pentru a corecta situația creată? Care sunt pașii concreți pentru reautorizarea rapidă a lucrării? Ce termene vă asumați pentru finalizarea barajului, a drumului și a rețelei electrice? Cum protejați investiția deja realizată și cum garantați că proiectul nu va fi compromis?”, a mai spus Stănescu.
Barajul Mihăileni, început în 1987 și realizat în proporție de aproximativ 90%, rămâne astfel în centrul unei dispute politice și administrative. Ministerul Mediului a anunțat că va reface documentația necesară pentru a elimina vulnerabilitățile juridice, în timp ce parlamentarii hunedoreni cer soluții rapide și termene clare pentru finalizarea investiției.
Vezi, mai jos, intervențiile complete ale tuturor parlamentarilor la „Ora Guvernului”:
