Propunerea de comasare a comunelor Vețel, Peștișu Mic și, posibil, Cârjiți stârnește reacții critice în spațiul public. Bogdan Hăulică, consilier al președintelui Consiliul Județean Hunedoara și locuitor al satului Mintia, din comuna Vețel, susține că proiectul ar aduce mai degrabă pierderi decât beneficii pentru comunitatea din care face parte.
Într-o poziție publică fermă, acesta pune sub semnul întrebării atât oportunitatea, cât și fundamentarea demersului.
„Un proiect lansat politic, nu instituțional”
Bogdan Hăulică atrage atenția că anunțul privind comasarea nu a fost făcut în cadrul Primăriei Vețel, ci la sediul PNL Hunedoara, aspect care, în opinia sa, ridică suspiciuni privind caracterul politic al inițiativei.
„«Propunerea» de comasare a comunelor Vețel, Peștișu Mic și, posibil, Cârjiți este prezentată drept un pas spre dezvoltare și eficiență. În realitate, argumentele invocate sunt fie incerte, fie cosmetizate, iar locuitorii comunei Vețel riscă să piardă mai mult decât să câștige.
Primul semn de întrebare nu ține de cifre, ci de context: acest proiect a fost prezentat la sediul PNL Hunedoara, nu la Primăria Vețel. Când o decizie administrativă majoră este lansată într-un cadru politic, nu instituțional, apare suspiciunea legitimă că vorbim despre un demers politicianist, nu despre o analiză serioasă pentru comunitate. Există riscul ca primarul Gheorghe Capșa să fi căzut într-o capcană de imagine, unde logica electorală înlocuiește interesul public”, spune Bogdan Hăulică.
„Buget mai mare” nu înseamnă automat dezvoltare
Consilierul contestă argumentul potrivit căruia un buget cumulat ar aduce automat progres. Deși, pe hârtie, sumele ar putea fi mai consistente, el subliniază că un teritoriu extins implică și costuri mai mari pentru infrastructură, utilități și servicii publice.
Hăulică amintește că în comuna Vețel funcționează una dintre cele mai mari investiții private din țară – centrala electrică de la Mintia – și ridică întrebarea cum vor fi distribuite resursele între localități cu potențial economic diferit.
Economii „simbolice” și finanțări incerte
Reducerea cheltuielilor administrative prin eliminarea unor funcții ar genera, în opinia sa, economii minore în raport cu costurile reale ale unei administrații extinse. În plus, respinge ideea că o comună mai mare ar avea automat acces mai facil la finanțări.
„Finanțările nu se acordă doar după numărul de locuitori. Contează proiectele bine pregătite, capacitatea administrativă, cofinanțarea și strategia locală”, susține consilierul, calificând drept „mit convenabil” argumentul legat de avantajele punctajului suplimentar.
„Nu există premii pentru cea mai mare comună”
Bogdan Hăulică ironizează și ideea că noua entitate ar deveni „cea mai mare comună din județ”, apreciind că dimensiunea administrativă nu aduce prosperitate în sine, ci responsabilități sporite și riscul ca satele mai mici să devină periferii ignorate.
El mai afirmă că promisiunile privind servicii publice mai eficiente nu sunt susținute de realitatea actuală, invocând probleme legate de deszăpezire, comunicare publică și organizare administrativă.
„Servicii publice «mai eficiente», promisiuni fără acoperire. În prezent, deszăpezirea se face cu utilaje închiriate, comunicarea publică este aproape inexistentă, pagina de Facebook Primăria Comunei Vețel ne anunță doar când nu vine apa, când vine poșta și când se ridică deșeurile.
Geografic vorbind, orice dezbatere e inutilă.
Vețel nu are nevoie de comasare pentru a prospera. Vețel este o comună cu venituri solide”, mai spume Bogdan Hăulică.
„Problema nu este lipsa resurselor”
În final, consilierul consideră că Vețel nu are nevoie de comasare pentru a prospera, ci de o administrare mai eficientă a resurselor existente.
„Locuitorii comunei Vețel nu au nimic concret de câștigat: nu primesc servicii mai apropiate, nu primesc garanții de investiții echitabile și nu primesc infrastructură mai bună peste noapte”, afirmă acesta, concluzionând că proiectul pare „mai degrabă o manevră de imagine, ambalată în promisiuni generale și obiective greu de verificat”.
Reacția vine în contextul dezbaterilor tot mai intense privind reorganizarea administrativă la nivel local, subiect care ar urma să ajungă, în cele din urmă, în fața cetățenilor prin referendum, dacă etapele legale vor fi parcurse.
