Facebook este considerat spațiu public, ceea ce înseamnă că puteți fi trași la răspundere dacă nu aveți și dovezi pentru ceea ce postați pe site-ul de socializare. Acest lucru l-a pățit și o femeie din Deva, care a publicat în grupul „Info Deva” afirmații pe care nu a reușit să le dovedească în fața instanței de judecată.
Femeia a fost internată, la finalul anului 2022, pe secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență din Deva, iar după ce s-a externat la cerere, a publicat în grupul de Facebook o serie de de acuzații la adresa medicului care a tratat-o.
În mare, fără a mai prezenta acuzațiile pe care femeia le-a făcut în spațiul public și pe care nu le-a putut dovedi în instanță, pacienta reclama că s-a prezentat la UPU Deva cu dureri de cap, iar în urma analizelor pe care le-a avut la ficat a fost internată pe Secția de Boli Infecțioase. Aici, spunea ea, medicul nu a tratat-o corespunzător.
Medicul a dat-o pe femeie în judecată, dar și pe mama pacientei, care l-a externare, ar fi avut un comportament inadecvat pentru un spital.
„Reclamanta a mai subliniat că postarea publicată pe grupul Info Deva a avut loc în perioada decembrie 2022, în plin scandal mediatic ocazionat de asemenea de către o persoană care a trivializat munca de o viaţă a unui alt medic, personalitate de vază a lumii medicale Hunedorene şi pionierul cardiologiei intervenţionale în județul Hunedoara. Pe acest fond şi din cauza unor astfel de false acuzaţii, încrederea publicului în actul medical scade direct proporţional şi drastic în raport cu existenţa unor atare comportamente care, la pavăza absolutizării dreptului la liberă exprimare, ajung să decurgă în consecinţe catastrofale în viaţa şi cariera profesională a unor medici care, cu toată dedicarea şi priceperea lor, s-au supus şi se supun pacienţilor în vederea corectei diagnosticări şi tratări a patologiei lor.
Într-un oraş mic, care la ultimul recensământ număra aproximativ 54.000 de cetăţeni, distribuirea unor informaţii de natură defăimătoare şi cu conţinut fals, necorespunzător adevărului şi exprimat cu vădită rea-credinţă, are ca efect propagarea urgentă a acestora, cu consecinţa directă a scăderii adresabilităţii pacienţilor către medicul în discuţie. Reclamanta a precizat că aceasta a studiat temeinic medicina pe parcursul celor 6 ani de facultate din cadrul universităţii, a trecut cu note mari de concursul de rezidenţiat şi a ales ca specialitate ramura de Boli infecţioase, ce implică o patologie extrem de complexă şi variată, precum şi extrem de riscantă, astfel că nu poate accepta să îi fie denigrată imaginea pe care şi-a creat-o de-a lungul timpului cu multă trudă”, a spus medicul, în actul de sesizare a Judecătoriei Deva.
Medicul Spitalului Județean de Urgență Deva a cerut și daune morale atât de la pacientă, pentru ceea ce a postat în grupul de Facebook, dar și de la mama femeii.
„Pe de altă parte, neadevărurile, exprimate virulent de către pârâte în spaţiul public virtual, pe o reţea de socializare în cadrul unui grup de cetăţeni care au interacţionat cu această postare (aproximativ 34.000, adică mai mult de jumătate din populaţia municipiului Deva) este de natură a crea în patrimoniul reclamantei un prejudiciu moral pe care l-a evaluat în mod grosier la suma de 25.000 lei, întrucât adevărata valoare a pagubelor efectiv create nu poate fi cuantificată concret.
Mai mult decât atât, pacienta uită să precizeze că, la ieşirea din spital, împreună cu mama sa, pârâta de ordin 2, au strigat atât în spital cât şi în curte, în cadrul acelei scene de can-can de ultimă speţă, cât s-a putut de tare „mi-aţi omorât fata!!”, „doctoriţa (…) nu mi-a dat de mâncare” etc.. La această scenă au fost martori pacienţii internaţi pe Secţia de boli infecţioase la data respectivă, pacienţi aflaţi în curtea spitalului, persoane, pacienţi şi aparţinători care tranzitau spaţiile pe care le-a tranzitat pârâta, împreună cu mama acesteia. Reclamanta a apreciat astfel îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale a pârâtelor pentru fapta proprie, respectiv existenta faptei ilicite, prejudiciul, vinovăţia, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.
Reclamanta a arătat că fapta ilicită a pârâtelor a constat în distribuirea de afirmaţii defăimătoare şi false la adresa acesteia, medic specialist, în spaţiul public virtual, dar şi prin propagarea unor critici false şi cu tentă de scandal la externarea pacientei, când, împreună cu mama sa, au strigat de faţă cu personalul secţiei, cu personal medical din spital şi anumiţi pacienţi, vizitatori sau aparţinători din incinta spitalului şi din curtea acestuia, faptul că reclamanta i-ar fi omorât fata, că nu ar fi hrănit-o în timpul internării, că a lăsat-o fără ajutor etc..”, mai spune medicul.
Instanţa a apreciat că, prin acţiunile acestora, cele două femei au adus „o atingere considerabilă onoarei şi reputaţiei reclamantei”, în calitatea acesteia de medic specialist în boli infecţioase din cadrul Secţiei de boli infecţioase a Spitalului Județean de Urgenţă Deva.
„Aceste acuze s-au dovedit însă a fi total nefondate, având în vedere contraargumentele de natură medicală aduse de reclamantă, precum şi considerentele deciziei Comisiei de Disciplină, fiind bazate strict pe presupunerile neavizate ale pârâtei despre cum ar fi trebuit să îi fie efectuate investigaţiile şi să îi fie administrat tratamentul pe perioada internării acesteia.
Totodată, instanţa apreciază că acuzele pârâtei (…), mama pacientei pârâte, aduse la momentul externării în legătură cu serviciile medicale primite de fiica sa sub coordonarea reclamantei, în contextul în care acestea au fost făcute în public, la ieşirea din spital şi în curtea acestuia, de faţă cu alte persoane, inclusiv alţi pacienţi şi aparţinători, au fost apte să aducă atingere reputaţiei profesionale a reclamantei. În acest sens, instanţa apreciază exprimarea „mi-aţi omorât fata” ca fiind una pur ostentativă şi răzbunătoare, menită să afecteze imaginea spitalului şi a medicului curant, în contextul nemulţumirilor pacientei şi a mamei acesteia acumulate pe perioada internării (nemulţumiri care, cel puţin cu privire la serviciile oferite de reclamantă, nu s-au dovedit a fi întemeiate).
Mai mult, atitudinea şicanatoare a pârâtelor a continuat şi prin sesizările făcute la poliţie şi la colegiul medicilor, care nu s-au dovedit a fi fondate cu privire la reclamantă. Este adevărat că pârâtele au realizat aceste demersuri în considerarea dreptului lor la petiţionare, instituit de art. 51 din Constituţia României, însă la fel de adevărat este că orice drept trebuie exercitat în limitele sale şi cu bună-credinţă, iar exercitarea cu rea-credinţă a unui drept poate constitui faptă ilicită. Instanţa apreciază că afirmaţiile pârâtelor la adresa reclamantei reprezintă judecăţi de valoare, astfel cum aceste noţiuni sunt conturate în jurisprudenţa CEDO. Judecăţile de valoare pot fi definite ca opinii personale, evaluări, descrieri cu privire la calităţile personale, profesionale sau morale ale unei persoane sau unui obiect, care, prin esenţa lor, sunt caracterizate de o doză inerentă de subiectivism.
Conform jurisprudenţei Curţii, regula de tradiţie este aceea că judecăţile de valoare nu trebuie dovedite, nefiind susceptibile de probă, însă judecăţile de valoare ce vizează acuzaţii determinate nu pot fi lipsite de o bază factuală rezonabilă, ce va trebui, la rândul ei, dovedită de autorul afirmaţiilor. Or, în speţă, pârâtele nu au dovedit o astfel de bază factuală, reclamanta bucurându-se de o reputaţie profesională foarte bună, atât anterior incidentului în care au fost implicate pârâtele cât şi ulterior, astfel cum rezultă şi din declaraţia martorei”, spun magistrații Judecătoriei Deva.
Judecătoria Deva a dispus daune morale de 7.500 de lei, pe fondul cauzei. 5.000 de lei trebuie să-i plătească fosta pacientă medicului, pentru acuzele aduse în spațiul public, pe facebook, iar 2.500 de lei trebuie să achite mama femeii, pentru episodul produs în spital.
Sentința nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel.
