• 0747.305.190
  • redactie@stiridinhunedoara.ro
  • Deva, județul Hunedoara

Hunedoara: plus 10,9% la rețeaua de canalizare din mediul rural, de la un an la altul. Canalizarea de la sat crește peste media țării

Rețeaua de canalizare din satele județului Hunedoara a crescut cu 10,9% de la un an la altul: de la 464,7 kilometri în 2024 la 515,2 kilometri în 2025, potrivit unei analize realizate de Neakaisa.ro, retailer românesc de obiecte sanitare, folosind și date extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică. Sunt 50,5 kilometri de rețea nouă într-un an.

Hunedoara ocupă locul 17 din cele 41 de județe în clasamentul creșterii canalizării de la sat, peste mediana de 9,9% și puțin sub media națională de 11,8%. Deasupra ei stau Alba, cu +11,6%, și Argeșul, cu +11,3%; imediat sub ea urmează Suceava, cu +10,6%, și Iașiul, cu +10,4%. Cu 515,2 kilometri, rețeaua rurală de canalizare a Hunedoarei este pe locul 23 din 41 ca lungime.

Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins în același an cu 34,5 kilometri, de la 919,5 la 954,0 kilometri, o creștere de 3,8%.

Numărul comunelor hunedorene cu rețea de canalizare a rămas 30, dar rețelele existente s-au lungit: cele mai mari creșteri au fost la Șoimuș (+32,6 km), Râu de Mori (+8,1 km) și Băcia (+5,7 km). Rețea de apă au 41 de comune, deci 11 dintre ele au apă la robinet, dar nu și canalizare, printre cele mai puține din țară. La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin 54,0 kilometri de canalizare, față de 37,1 la nivel național. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu câte gospodării sunt racordate la ea.

Dintre vecinii direcți ai județului, Timișul stă pe locul 7, cu +19,9%, Vâlcea pe locul 14, cu +12,0%, Alba pe locul 15, cu +11,6%, și Gorjul pe locul 20, cu +10,4%. Caraș-Severinul este sub mediană, cu +5,8%, pe locul 24, iar Aradul închide clasamentul, pe locul 41: este singurul județ în care rețeaua raportată a scăzut, cu 1,1%.

„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, declară Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro.

De la infrastructură la renovarea băii

Accesul la apă și canalizare este doar primul pas. Pentru gospodăriile în care urmează și o renovare, planificarea din timp poate evita costuri și modificări ulterioare. Neakaisa.ro pune la dispoziție gratuit Ghidul complet al Renovării Băii, cu informații despre măsurători, ordinea deciziilor, execuție și alegerea obiectelor sanitare.

Neakaisa.ro este un retailer românesc specializat în produse pentru baie, bucătărie și amenajări interioare, fondat în 2014. Portofoliul companiei include peste 30.000 de produse, de la obiecte sanitare și mobilier de baie la baterii, sisteme de duș și accesorii. Neakaisa.ro oferă și consultanță pentru alegerea și compatibilitatea produselor, atât înainte, cât și după achiziție. Peste 95.000 de clienți au cumpărat până în prezent de la Neakaisa.ro.

Câte gospodării au baie și toaletă în casă

Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie (cadă sau duș) în interiorul locuinței, față de 71,6% în 2024 și de 20,4% în 2007. Pragul de jumătate a fost trecut abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%.

Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos: o aveau 75,0% dintre gospodăriile din mediul rural în 2025, față de 71,1% în 2024 și de 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă. În 2025, diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale.

La oraș, aproape toate gospodăriile au baie în casă. În 2025, 97,6% dintre gospodăriile din mediul urban aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și de 87,4% în 2007. La baie, distanța dintre sat și oraș s-a strâns de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.

Defalcarea după numărul de persoane din gospodărie, la nivel național, arată unde au rămas golurile. Cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane: 93,6%, respectiv 93,2% au cadă sau duș în casă, față de 92,4% și 92,7% în 2024 și de 65,4% și 70,8% în 2007. Urmează gospodăriile de două persoane, cu 89,9% (88,4% în 2024, 57,1% în 2007), și cele de cinci persoane, cu 86,9% (86,8% în 2024, 47,8% în 2007). La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri (78,6% în 2024, 49,8% în 2007) și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe (76,9% în 2024, 41,4% în 2007). Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță.

Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.

Clasamentul complet al celor 41 de județe, după creșterea rețelei de canalizare din mediul rural

Loc Județ Canalizare la sat, 2024 (km) Canalizare la sat, 2025 (km) Creștere canalizare Apă la sat, 2024 (km) Apă la sat, 2025 (km) Creștere apă
1 Botoșani 112,8 199,2 +76,6% 856,4 1.003,7 +17,2%
2 Buzău 281,9 415,9 +47,5% 2.295,1 2.449,7 +6,7%
3 Dolj 448,7 643,5 +43,4% 1.722,4 1.814,5 +5,3%
4 Galați 674,3 932,6 +38,3% 1.915,8 1.996,2 +4,2%
5 Mureș 610,3 777,2 +27,3% 1.710,5 1.874,9 +9,6%
6 Ialomița 76,0 92,9 +22,2% 1.160,9 1.185,9 +2,2%
7 Timiș 1.078,3 1.292,7 +19,9% 2.680,6 2.803,6 +4,6%
8 Cluj 1.197,6 1.370,1 +14,4% 2.409,3 2.509,5 +4,2%
9 Olt 616,5 698,9 +13,4% 1.744,3 1.833,6 +5,1%
10 Bihor 1.091,3 1.235,2 +13,2% 2.632,2 2.703,9 +2,7%
11 Satu Mare 793,0 896,8 +13,1% 1.546,6 1.569,8 +1,5%
12 Brașov 502,6 568,1 +13,0% 1.405,1 1.445,7 +2,9%
13 Constanța 638,8 720,2 +12,7% 1.906,3 1.925,3 +1,0%
14 Vâlcea 734,2 822,3 +12,0% 2.044,7 2.130,1 +4,2%
15 Alba 452,2 504,8 +11,6% 1.323,1 1.417,4 +7,1%
16 Argeș 862,1 959,7 +11,3% 3.734,2 3.832,9 +2,6%
17 Hunedoara 464,7 515,2 +10,9% 919,5 954,0 +3,8%
18 Suceava 723,9 800,3 +10,6% 1.105,6 1.210,6 +9,5%
19 Iași 1.076,9 1.189,0 +10,4% 2.691,1 2.754,4 +2,4%
20 Gorj 324,3 358,0 +10,4% 1.638,5 1.670,7 +2,0%
21 Vrancea 300,6 330,5 +9,9% 1.481,4 1.495,1 +0,9%
22 Neamț 522,5 568,4 +8,8% 1.373,6 1.403,7 +2,2%
23 Bistrița-Năsăud 632,5 686,4 +8,5% 1.124,7 1.183,2 +5,2%
24 Caraș-Severin 510,1 539,9 +5,8% 948,6 971,2 +2,4%
25 Sălaj 426,8 450,7 +5,6% 1.308,2 1.337,7 +2,3%
26 Călărași 278,1 293,6 +5,6% 1.307,8 1.313,1 +0,4%
27 Dâmbovița 443,9 466,4 +5,1% 1.813,6 1.835,4 +1,2%
28 Sibiu 667,4 697,2 +4,5% 1.015,4 1.041,7 +2,6%
29 Maramureș 555,3 577,5 +4,0% 1.694,6 1.698,5 +0,2%
30 Bacău 465,2 482,9 +3,8% 1.398,2 1.433,7 +2,5%
31 Vaslui 204,7 212,3 +3,7% 1.034,4 1.064,1 +2,9%
32 Prahova 683,5 708,0 +3,6% 2.841,9 2.856,5 +0,5%
33 Ilfov 815,7 844,2 +3,5% 1.229,3 1.253,0 +1,9%
34 Tulcea 372,3 383,3 +3,0% 1.280,0 1.282,0 +0,2%
35 Harghita 904,1 911,1 +0,8% 1.245,7 1.255,0 +0,7%
36 Brăila 83,6 84,2 +0,7% 1.008,0 1.008,0 0,0%
37 Covasna 401,2 402,1 +0,2% 654,0 653,8 0,0%
38 Mehedinți 311,5 311,9 +0,1% 974,3 994,8 +2,1%
39 Giurgiu 112,4 112,4 0,0% 640,5 640,6 0,0%
40 Teleorman 164,9 164,9 0,0% 1.225,0 1.225,2 0,0%
41 Arad 407,4 402,9 -1,1% 1.581,8 1.260,6 -20,3%

La nivel național, 2025 a adus cel mai mare adaos anual de canalizare la sat din seria INS, care începe în 1990: 2.599 de kilometri de rețea nouă, adică +11,8%, față de recordul anterior de 1.818 kilometri, din 2023. Rețeaua de apă a crescut în același an cu 1.670 de kilometri, adică +2,6%. Decalajul rămâne însă mare. Potrivit Eurostat, în 2024 doar 60,8% dintre români erau racordați la un sistem de canalizare, penultimul loc între statele Uniunii Europene cu date raportate, iar 55,5% aveau apele uzate epurate cel puțin secundar, față de o medie europeană de 81,1%.

Evoluția ar putea fi accelerată în următorii ani: în mai 2026, programul Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminat din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, iar banii au fost mutați către proiecte de apă și canalizare. Până atunci, cele 11 comune din județul Hunedoara care au apă la robinet, dar nu și canalizare, așteaptă țeava de scurgere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *