Motivarea sentinței prin care Guvernul României a fost obligat să aprobe prelungirea licenței miniere de la Certeju de Sus a fost finalizată abia pe 9 octombrie 2026, la aproape opt luni după pronunțarea soluției. Curtea de Apel Alba Iulia spune că nu poate trnsmite presei o copie integrală a hotărârii, invocând caracterul nepublic al procesului, în care au fost dezbătute documente secrete și clasificate. Sentința poate fi atacată cu recurs.
Proiectul minier de la Certeju de Sus, o investiție estimată de inițiatori la aproximativ un miliard de dolari, rămâne legat de o decizie pe care Guvernul României trebuie să o adopte pentru prelungirea licenței de exploatare. În februarie, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea formulată de compania Deva Gold SA și a obligat Executivul să aprobe actul adițional prin care este prelungită licența minieră. Motivarea acestei hotărâri a fost însă finalizată abia în octombrie.
Informația a fost transmisă redacției Știri din Hunedoara de Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Alba Iulia, în urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Potrivit răspunsului instanței, motivarea și redactarea sentinței nr. 29/2026, pronunțată în dosarul nr. 270/57/2025, au fost finalizate la data de 9 octombrie 2026.
Presa nu poate consulta integral hotărârea
Redacția Știri din Hunedoara a solicitat Curții de Apel Alba Iulia o copie a motivării, în data de 1 septembrie 2026, în condițiile în care, la mai bine de șase luni de la pronunțarea soluției, documentul nu era încă disponibil.
Într-un prim răspuns, transmis la 11 septembrie, instanța a precizat că informațiile solicitate nu erau disponibile și că un răspuns concret putea fi comunicat numai după finalizarea redactării hotărârii.
În răspunsul transmis ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia a explicat că nu poate pune la dispoziția presei o copie integrală a sentinței, deoarece, la termenul din 24 noiembrie 2025, instanța a stabilit ca ședințele de judecată să fie nepublice, având în vedere caracterul secret și, respectiv, clasificat al documentelor care au făcut obiectul dezbaterilor.
„În completarea răspunsului transmis în 11.09.2026 la solicitarea dvs. transmisă prin e-mail, înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia cu nr.5000/01.09.2026, referitor la dosarul nr.270/57/2025, vă precizăm că la data 09.10.2026 a fost finalizată motivarea și redactarea sentinței nr.29/2026, prin care a fost soluționat pe fond dosarul nr.270/57/2025.
Cu privire la solicitarea dvs. de comunicare a unei copii a hotărârii judecătorești respective vă precizăm că, la termenul de judecată din 24.11.2025, instanța a stabilit caracterul nepublic al ședințelor de judecată, având în vedere caracterul secret și, respectiv, clasificat al documentelor ce fac obiectul dezbaterilor. Prin urmare, întrucât dosarul indicat a fost judecat în ședință nepublică, copia hotărârii judecătorești prin care a fost soluționat dosarul 270/57/2025 poate fi comunicată doar părților din dosar, cu respectarea prevederilor art.93 din Hotărârea CSM 3243/2022 – Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Hotărârea CSM nr.197/2019 prin care s-a aprobat Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media corelate cu prevederile art.12 lit.f din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, se arată în răspunsul transmis redacției.
Instanța a comunicat un extras din dispozitivul sentinței, care permite identificarea soluției pronunțate (soluția, pe scurt, era disponibilă încă de la data pronunțării deciziei, respectiv februarie 2026).
„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României. Admite petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…) având (…) şi CUI (…), cu sediul procesual ales la (…), în (…), în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Palatul Victoria, Piaţa Victoriei, nr. 1, sector 1. Obligă pârâtul să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999. Respinge petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…), având (…)şi CUI (…),cu sediul procesual ales la (…), în (…), în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, cu sediul în Bucureşti, bdul Dacia, nr. 59, sector 1, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Alba Iulia, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, de către grefa instanţei”, este soluția instanței.
Guvernul, obligat să aprobe prelungirea licenței
La 11 februarie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a admis principalul capăt de cerere formulat de Deva Gold SA împotriva Guvernului României. Judecătorii au respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Executiv și au dispus ca acesta să adopte „cu celeritate” hotărârea de guvern necesară aprobării Actului adițional nr. 11/2024 de prelungire a licenței nr. 534/1999.
În schimb, instanța a respins ca nefondată cererea formulată de companie împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Hotărârea nu este definitivă, ci poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la Curtea de Apel Alba Iulia.
Un proiect minier de amploare, dependent de prelungirea licenței
Proiectul de la Certeju de Sus vizează exploatarea unui zăcământ aurifer pentru care au fost estimate rezerve de peste 80 de tone de aur și câteva sute de tone de argint. Inițiatorii au prezentat investiția ca pe un proiect de aproximativ un miliard de dolari, cu o perioadă de exploatare estimată la zece ani.
În acest context, aprobarea actului adițional privind prelungirea licenței reprezintă o etapă esențială pentru continuarea proiectului. Sentința din februarie a stabilit obligația Guvernului de a adopta hotărârea necesară, însă soluția nu este definitivă, iar motivarea a devenit disponibilă instanței abia în octombrie.
Rămâne de urmărit dacă Guvernul va adopta actul normativ solicitat de companie și dacă sentința va fi atacată cu recurs.
