Unitățile de Primiri Urgențe din România se apropie de un moment critic din punct de vedere financiar, iar Spitalul Județean de Urgență Deva nu face excepție. Conducerea unității medicale spune că fondurile pentru UPU mai ajung doar pentru o perioadă scurtă și că, în lipsa unei suplimentări, de la 1 octombrie spitalul va trebui să găsească bani din alte surse pentru a menține Urgența funcțională. Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete susține că situația este aceeași în spitalele din întreaga țară și pune blocajul financiar pe seama lipsei unei rectificări bugetare, în condițiile în care România este condusă de un guvern interimar.
Situația finanțării serviciilor medicale de urgență a fost discutată astăzi la Spitalul Județean de Urgență Deva, unde Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, s-a întâlnit cu reprezentanții unității medicale și cu personalul.
Vizita a avut loc în momentul în care spitalele din țară intră în ultimul trimestru al anului cu probleme serioase privind finanțarea unor servicii esențiale.
La Deva, conducerea spitalului spune că fondurile pentru Unitatea de Primiri Urgențe sunt aproape epuizate.
„Suntem pe ultima sută de metri cu materialele, cu medicamentele”
Directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Deva, Mioara Pavel, a explicat că unitatea a făcut deja demersuri către Ministerul Sănătății pentru obținerea unor fonduri suplimentare.
„Fonduri deocamdată mai sunt să funcționăm, dar pentru foarte scurt timp. Deci deja conducerea spitalului a făcut demersuri și a trimis către minister solicitări pentru alocare de fonduri, pentru că suntem pe ultima sută de metri cu materialele, cu medicamentele. Cu tot ce deservește UPU”, a declarat Mioara Pavel.
Directorul medical spune că problema este legată în principal de lipsa fondurilor alocate pentru ultimul trimestru al anului.
„Probabil că la 1 octombrie nu mai sunt, deci se epuizează fondurile, pentru că pe ultimul trimestru nu sunt alocate. Noi, ca spital, va trebui să luăm din alte fonduri, ca să putem acoperi. Nu putem lăsa urgența să nu funcționeze”, a explicat aceasta.
În aceste condiții, Spitalul Județean Deva ar putea fi nevoit să redirecționeze temporar bani din alte surse pentru a acoperi necesarul UPU.
„Deci vom lua din alte surse și vom acoperi, atâta timp cât este legal acest transfer de fonduri din alte surse spre urgență”, a precizat Mioara Pavel.
Directorul medical spune că o situație asemănătoare apare, de regulă, în această perioadă a anului, însă până acum problemele erau rezolvate prin rectificări bugetare.
„Am înțeles că aproximativ în fiecare an lucrurile se întâmplă așa, cam la timpul ăsta, dar se fac rectificări bugetare. Rectificări bugetare care acoperă problema, dar anul ăsta, având în vedere că guvernul este interimar, nu s-a făcut nicio rectificare, fiindcă am înțeles că nu este legal”, a declarat Mioara Pavel.
Rogobete: „Situația este dramatică!”
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete susține că ceea ce se întâmplă la Deva nu este o problemă izolată, ci face parte dintr-un dezechilibru financiar care afectează sistemul medical la nivel național.
„Situația este dramatică! Astăzi vorbim despre un dezechilibru major în modul de finanțare al spitalelor, în special pentru categoriile critice. Vorbesc aici despre unitățile de primiri urgențe, programele naționale de acțiuni prioritare care finanțează ATI-ul, pacienții cu AVC, cu infarct miocardic acut, neonatologia, politrauma, pacienții cu arsuri grave, adică tot ce este critic și zona de ambulanță și de serviciu de urgență”, a declarat Alexandru Rogobete.
Fostul ministru a explicat că bugetul Sănătății este unul dificil de estimat, tocmai pentru că nimeni nu poate anticipa exact numărul pacienților care vor ajunge în spitale.
„Mi-ați putea spune că eu am făcut bugetul la începutul anului și că de ce nu am estimat suficient, pentru că am văzut în spațiul public astfel de interpretări. Și aș vrea să le clarific înainte să puneți întrebarea. Bugetul în sănătate, bugetul sănătății este unul dintre cele mai volatile bugete din câte există. De ce? Pentru că nu se pot estima numărul de pacienți. Sigur, se pleacă de la un istoric, dar nimeni nu poate estima numărul de urgențe, numărul de accidente colective, numărul de pacienți noi diagnosticați cu cancer, de exemplu, și sigur că lista poate continua”, a explicat Rogobete.
Potrivit fostului ministru, peste aceste dificultăți s-au suprapus în acest an creșterea TVA, inflația și majorarea costurilor cu energia, medicamentele și combustibilul.
„Peste aceste incertitudini evidente, care există în mod normal în administrație, au mai apărut câțiva factori de care, din păcate, nu s-a ținut cont de către premierul demis Ilie Bolojan, deși i-am spus de foarte multe ori. Creșterea TVA-ului, care a impactat evident bugetele, creșterea inflației, creșterea energiei, care a impactat, prețul medicamentelor, creșterea prețului la combustibil, care a impactat producția și costul medicamentelor.”
Toate aceste creșteri, susține Rogobete, au dus la consumarea mai rapidă a fondurilor.
„Acest guvern interimar nu poate face rectificare bugetară”
Fostul ministru consideră că problema este agravată de actuala situație politică de la București. România este condusă de un guvern interimar, iar lipsa unei rectificări bugetare împiedică, în opinia sa, suplimentarea fondurilor pentru Sănătate.
„Toate astea puse cap la cap au dus la o epuizare mai rapidă a bugetului și gravitatea, de fapt, a situației este că acest guvern interimar, blocat în orgoliile unui singur om, și anume ale lui Ilie Bolojan, nu poate face rectificare bugetară”, a afirmat Rogobete.
Acesta a explicat că anul trecut situații similare au fost rezolvate prin suplimentări de fonduri.
„Vă readuc aminte că anul trecut, Ministerul Sănătății a avut două rectificări bugetare pozitive, o alocare, o suplimentare a bugetului pentru Ministerul Sănătății, făcută în septembrie, pentru programele de acțiuni prioritare, și o suplimentare a bugetului pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, făcută în octombrie”, a spus fostul ministru.
„Practic, am recalculat și reașezat consumul financiar în interiorul sistemului și am suplimentat acolo unde era nevoie, ori acest lucru nu se poate face de un guvern demis. De ce am ajuns aici? O spun cu toată responsabilitatea, pentru că am fost la masa Guvernului: am ajuns în acest blocaj pentru că singura viziune cu care s-a condus România în ultimele 12 luni a fost de a tăia și atât!”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
Soluția propusă: bani din Fondul de rezervă
Întrebat dacă există o soluție pentru evitarea blocajului, fostul ministru a indicat o variantă care, susține el, poate fi aplicată chiar și în lipsa unei rectificări bugetare.
„Singura soluție pe care eu o văd și care este posibilă din punct de vedere legislativ ar fi suplimentarea de urgență a bugetului Sănătății din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului fără realizarea rectificării”, a declarat Rogobete.
Acesta susține că situația este deja atât de gravă încât consecințele ar putea ajunge inclusiv la serviciile de ambulanță.
„Asta dacă vor să înțeleagă și asta dacă vrea să înțeleagă domnul premier demis că, de la 1 octombrie, ambulanțele nu vor mai avea combustibil. Trimestrul patru, atât la Ministerul Sănătății, cât și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru cele mai importante linii bugetare, urgență, ATI și așa mai departe, este zero”, a avertizat fostul ministru.
Deva are nevoie de personal. ATI este „veșnic ocupat”
Problemele financiare se suprapun, la Spitalul Județean Deva, peste un deficit important de personal.
Mioara Pavel spune că, în ultima perioadă, conducerea unității a început actualizarea normativului de personal, iar analiza a scos la iveală situații diferite de la o secție la alta. Aceasta spune că trebuie stabilit un necesar realist pentru ca fiecare secție să poată funcționa corespunzător.
„Deficitul de personal la nivel Spitalul Județean de Urgență Deva este mare. Noi acum, în ultima lună, ne ocupăm de normarea actualizată. Adică s-a făcut un normativ de personal de foarte multă vreme. Noi acum actualizăm. Am avut surpriza unele secții să aibă mai mult personal, deși nu optim, și alte secții să aibă mai puțin personal, care le face funcționarea absolut imposibilă”, a explicat directorul medical.
Printre secțiile cu probleme se află Pneumologia, Hematologia, Oncologia și ATI.
„De exemplu, este secția de pneumologie care are foarte puțin personal, secția de hematologie care are foarte multe servicii, secția de oncologie care are foarte multe servicii, ATI, unde sunt probleme majore acolo pentru că există o altă normare, având în vedere că ATI-ul nostru este veșnic ocupat. Suntem veșnici full”, a declarat directorul medical.
Motivul este volumul foarte mare de cazuri grave preluate de spital.
„Pentru că absorbim tot ce înseamnă cazuri grave la nivel de județ. Lumea trebuie să conștientizeze că Spitalul Județean de Urgență Deva ia tot ce este grav la nivel de județ. Și preia tot ce înseamnă spitalele celelalte”, a explicat Mioara Pavel.
Potrivit acesteia, în ultima perioadă, presiunea a crescut și prin preluarea unor cazuri din Valea Jiului.
„Noi primim într-o gardă, cred că 50% din cazuistica care ni se adresează provin de la spitale, mai nou, din Valea Jiului. Și atunci vă dați seama, personal insuficient, fiindcă și la UPU mai trebuie personal, foarte multă cazuistică, medici care deja sunt obosiți și plata pe gărzi care este insuficientă”, a mai spus directorul medical.
Rogobete: reforma nu înseamnă doar tăieri
Fostul ministru al Sănătății spune că problemele de finanțare, de personal și de organizare trebuie privite împreună și că reforma sistemului nu poate însemna doar reducerea cheltuielilor.
„Am discutat cu personalul medical din cadrul spitalului principalele obiective pe care le văd eu pentru adevărata reformă în Sănătate. Continuarea, de fapt, a reformei începute în sistemul de sănătate, care nu se bazează pe tăieri și doar atât, ci pe ore, gândire și o reașezare a lucrurilor”, a declarat Rogobete.
Acesta a enumerat trei direcții pe care le consideră esențiale: plata gărzilor la valoarea actuală, angajarea de suficient personal și schimbarea modului în care spitalele sunt finanțate de CNAS.
„Plata gărzilor la valoarea actuală, pentru că, așa cum bine știți, noi plătim gărzile medicilor la valoarea anului 2018, ori asta nu este, nu poate fi considerată o reformă sau o situație care va duce la dezvoltarea sistemului de sănătate”, a spus fostul ministru.
În paralel, susține acesta, spitalele au nevoie de suficient personal pentru a putea organiza gărzile și pentru a reduce timpii de așteptare și transferurile către centrele universitare.
„Doar așa putem asigura serviciile medicale de care oamenii au nevoie fără a mai crește timpul de așteptare foarte mult și fără a mai transfera – nejustificat, de multe ori – pacienții în alte centre universitare”, a explicat Rogobete.
Al treilea pilon vizează chiar mecanismul de finanțare.
„Un al treilea punct în care eu personal cred foarte mult și, părerea mea este că este pilonul modului de modernizare al sistemului de sănătate din România, este corectarea și adaptarea modului în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește tarifele pentru unitățile sanitare”, a declarat acesta.
„Gradul de ocupare al paturilor nu este egal cu performanța unui spital”
Rogobete a criticat și ideea ca performanța unui spital să fie evaluată prin gradul de ocupare al paturilor.
„L-am văzut pe premierul demis Ilie Bolojan, la pupitrul Guvernului, fluturând o foaie în care spunea că acolo are gradul de ocupare al paturilor și că plata pentru spitale trebuie făcută în funcție de gradul de ocupare. În viziunea limitată a dânsului, limitată administrativ evident, gradul de ocupare al paturilor este egal cu performanța unui spital, ceea ce este o mare greșeală”, a afirmat fostul ministru.
Acesta a explicat că un spital de urgență trebuie să aibă și capacitatea de a primi rapid un număr mare de pacienți în cazul unei situații excepționale.
„În primul rând că standardele internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare undeva la 70-75%. De ce? Pentru că el este spital de urgență. Dacă mâine, Doamne ferește, sau astăzi, va avea loc în Deva un accident colectiv cu 20 de persoane, spitalul trebuie să aibă capacitatea de extindere rapid pentru a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete.
El susține că normativul de personal trebuie, la rândul său, regândit în funcție de realitatea medicală și de complexitatea cazurilor.
„Și atunci da, este nevoie de regândirea normativului de personal, nu doar în funcție de numărul de paturi, cum se face acum, ci în funcție de realitatea medicală”, a spus fostul ministru.
În opinia sa, sistemul trebuie să țină pasul cu evoluția medicinei.
„Gândiți-vă că acești indicatori nu au mai fost schimbați de peste 20 și ceva de ani. Acum 20 de ani, un pacient chirurgical care a beneficiat de o intervenție chirurgicală stătea în spital patru-cinci zile. Astăzi, de multe ori, a doua zi pleacă acasă. De ce? Pentru că tehnologia a evoluat, pentru că intervențiile sunt mult mai scurte, mult mai minim-invazive, industria farmaceutică a evoluat, deci nu mai putem compara lucrurile cu ce se întâmplă acum 20 de ani”, a declarat Alexandru Rogobete.
Iar concluzia sa este că reforma reală înseamnă adaptarea permanentă a sistemului la ceea ce se întâmplă în spitale.
„Și reforma reală în sănătate asta este. Adaptarea permanentă la tehnologie, la industria farmaceutică și la realitatea din teren.”
