Termocentrala Paroșeni, una dintre capacitățile de producere a energiei pe cărbune rămase în funcțiune în România, este menționată în contextul crizei energetice generate de seceta severă și de scăderea producției de energie la nivel regional.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, că toate capacitățile de producție care pot funcționa în condițiile actuale sunt utilizate, inclusiv grupurile de la Paroșeni, însă funcționarea acestora depinde de resursele de cărbune disponibile.
Declarația vine în condițiile în care România se află în stare de alertă energetică pe durata lunii august, iar autoritățile caută soluții pentru reducerea presiunii asupra Sistemului Energetic Național, în special în intervalele de consum maxim din timpul serii.
Întrebat dacă Guvernul ia în calcul repornirea unor grupuri de producție pe cărbune, premierul a arătat că simpla decizie de a porni o centrală nu este suficientă, fiind necesare atât capacități tehnice funcționale, cât și rezerve de combustibil.
„Ca să poți porni astfel de grupuri, trebuie să ai grupul într-o anumită stare de funcționare, trebuie să ai cărbunele pentru el. Tot ce a fost posibil de pornit, inclusiv CET Grozăvești, care funcționează pe gaz, a fost repornit în această perioadă. Altfel, riscăm să folosim o retorică fără nicio acoperire în practică, dar care creează așteptări pe care nu le putem onora”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a făcut referire directă la termocentrala din Valea Jiului și a susținut că aceasta funcționează în limita capacităților și resurselor disponibile.
„Grupurile de la Rovinari funcționează la capacitatea maximă pe care o au, în funcție de rezervele avute la dispoziție. Tot ce s-a putut porni în condiții în care există rezerve funcționează în condiții normale, inclusiv Paroșeni, atât timp cât are capacitatea de a funcționa ca urmare a resurselor de cărbune pe care le are”, a spus premierul.
Valea Jiului, din nou în discuția privind producția pe cărbune
În declarațiile sale, Ilie Bolojan a vorbit și despre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență privind renunțarea treptată la producția de energie pe cărbune.
Premierul a susținut că una dintre principalele probleme este faptul că investițiile care ar fi trebuit să înlocuiască producția pe cărbune nu au fost realizate la termenele stabilite.
„România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanțări importante pe care le-a primit, atât sub formă de granturi, cât și de împrumuturi, s-a angajat să închidă producția pe cărbune, înlocuind-o cu alte forme de producție – pe gaz, fotovoltaic sau eolian”, a declarat Bolojan.
Acesta a afirmat că, în perioada 2021–2025, proiectele care ar fi trebuit să asigure tranziția către alte surse de energie nu au fost realizate.
„Din păcate, din 2021 până în 2025, când am avut termenele prin care trebuia să facem aceste schimbări, nu s-a făcut acest lucru. Nici la Craiova, nici în Valea Jiului”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a respins, însă, ideea că România ar putea renunța unilateral la angajamentele asumate prin PNRR fără consecințe financiare majore.
Potrivit acestuia, modificarea deciziilor asumate anterior ar putea declanșa mecanisme financiare care ar aduce corecții de peste un miliard de euro și ar putea afecta accesarea unor tranșe viitoare de finanțare europeană.
„Sunt decizii pe care le putem lua în stil populist privind încălcarea înțelegerilor pe care le-am făcut. Dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, nu înseamnă doar că vom pierde niște bani, ci corecțiile pe PNRR vor fi foarte mari”, a declarat premierul.
Seceta a redus producția de energie în întreaga regiune
Situația energetică este generată de seceta severă și de debitele extrem de scăzute ale Dunării, care au redus producția hidroenergetică și au creat probleme inclusiv în funcționarea capacităților nucleare.
Potrivit premierului, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă și ar putea scădea spre 1.400 de metri cubi pe secundă în zilele următoare.
„Avem o criză energetică la nivel regional. Din cauza secetei, debitele scăzute pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani”, a declarat Ilie Bolojan.
România a pierdut aproximativ 2.000 MW din producția hidroenergetică de la Porțile de Fier, iar reducerea producției nucleare și hidroenergetice a afectat mai multe state din regiune.
Premierul a estimat că deficitul de producție la nivel regional depășește 4.000 MW, în condițiile în care și Bulgaria, Ungaria, Serbia și Republica Moldova se confruntă cu dificultăți.
În intervalul de seară, când consumul național ajunge la aproximativ 7.500–7.700 MW, România importă zilnic între 2.000 și 2.500 MW de energie.
Dacia și Ford au oprit producția până în 19 august
Pentru reducerea presiunii asupra Sistemului Energetic Național, Guvernul a început consultări cu marii consumatori industriali, iar primele măsuri au fost deja anunțate.
Dacia și Ford au oprit producția până în data de 19 august, măsura urmând să reducă consumul național de energie cu aproximativ 200 MW. Alte companii ar putea adopta măsuri similare, în funcție de profilul activității și de posibilitățile tehnologice.
„În discuțiile de astăzi cu principalii consumatori am convenit că fiecare va lua măsuri pentru reducerea voluntară a consumului în orele de seară, în funcție de profil și de tehnologie. Unii pot opri exact într-un interval orar fără să le fie afectat procesul de producție, iar alții nu pot”, a explicat premierul.
O parte dintre companii au ales să intre în perioade de mentenanță sau să programeze lucrări de reparații, astfel încât activitatea industrială să fie redusă în perioadele de consum maxim.
Guvernul pregătește limitarea obligatorie a consumului
Reducerea voluntară a consumului reprezintă prima etapă a măsurilor pregătite de autorități.
În cazul în care economiile realizate de companii nu vor fi suficiente, Guvernul intenționează să adopte o hotărâre prin care să fie instituit un mecanism de limitare obligatorie a consumului pentru marii consumatori industriali.
Mecanismul ar urma să fie aplicat prin Dispeceratul Energetic Național al Transelectrica, iar companiile vizate ar urma să primească o notificare cu 24 de ore înainte. Nivelul consumului permis ar fi stabilit în funcție de specificul tehnologic al fiecărei companii și de capacitatea Sistemului Energetic Național.
„Această măsură este una de rezervă, ca să putem lua măsuri coordonate dacă va fi nevoie în zilele următoare”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a dat asigurări că, în acest moment, nu sunt luate în calcul măsuri care să afecteze populația, spitalele sau alte instituții publice.
„Nu există o problemă legată de asigurarea energiei în România, nici pentru consumatorii casnici, nici pentru spitale”, a spus Bolojan.
Totuși, acesta a recunoscut că importurile de energie realizate în intervalele de seară, la prețuri mai ridicate, ar putea avea ulterior o influență asupra costurilor, fără a estima, deocamdată, amploarea unui eventual impact.
Pentru județul Hunedoara, declarațiile premierului readuc în prim-plan rolul Termocentralei Paroșeni și al producției de energie din Valea Jiului, într-un moment în care România caută toate capacitățile disponibile pentru menținerea echilibrului sistemului energetic.
