Final de judecată, în cazul femeii de afaceri din Deva, care a fost internată la Zam, aproape trei săptămâni, deși era perfect sănătoasă. Detalii incredibile și declarațiile martorilor din dosarul în care doi medici trebuie să-i achite, fiecare, daune de 50.000 de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat ieri recursul dosarului în care sunt implicați doi medici psihiatri, unul de la Spitalul Județean din Deva, iar altul de la Spitalul de Psihiatrie Zam. Instanța va pronunța sentința în acest caz în data de 8 decembrie 2022.

O femeie de afaceri din Deva a trăit momente groaznice, timp de aproximativ trei săptămâni, după ce a fost internată involuntar la psihiatrie, în urma unui conflict pe care l-a avut cu soțul său. Totul a început în data de 06.05.2016. Pe fondul unor discuții conjugale aprinse, în dimineața acestei zile, soțul femeii sună la 112, pentru a solicita o ambulanță, care se o ducă pe femeie la spital. Salvarea vine, ia pacienta și o transportă la Spitalul Județean de Urgență din Deva. Aici, este examinată de medicul de gardă, Popa Tănase, care mai apoi, din cauză că femeia era agitată, cere opinia medicului specialist psihiatru Cordea Traian.

Atât judecătorii Tribunalului Hunedoara, cât și cei ai Curții de Apel Alba Iulia, care au judecat acest dosar, susțin că medicul Cordea Traian a pus un diagnostic și a propus internarea la Spitalul de Psihiatrie Zam, „fără o examinare reală a reclamantei”.

„În ceea ce îl privește pe pârâtul Cordea Traian, medic primar psihiatru în cadrul Spitalului de Urgență Județean Deva, fapta ilicită constă în stabilirea diagnosticului prezumtiv ,,de agitaţie psihomotorie şi psihoză? paranoidă”, în mod deliberat, după o examinare sumară de aproximativ 5 minute, deși diagnosticul de psihoză paranoidă, necesita o evaluare şi o observare prelungită a pacientului într-o astfel de situație, de minim 3 luni, după cum rezultă din raportul de expertiză medico legală psihiatrică aflat la filele 44-48 dosar fond.

Contrar susținerilor pârâtului, fapta ilicită nu constă doar în stabilirea unui diagnostic prezumtiv, ci culpa pârâtului constă în stabilirea acestui diagnostic şi propunerea de internare în Spitalul de Psihiatrie Zam, fără o examinare reală a reclamantei, care nu avea un istoric medical, pacienta neprezentând anterior simptomatologie psihiatrică şi nemaifiind internată până la data evenimentului din data de 06.05.2016”, se arată în motivarea Curții de Apel Alba Iulia.

Timp de 26 de zile, femeia a stat internată la Spitalul de Psihiatrie Zam. Chiar managerul acestei unități sanitare de la acea vreme, care este și prieten cu femeia de afaceri, a susținut în fața judecătorilor că „niciodată nu a avut impresia că reclamanta are probleme psihice, nici măcar în perioada în care a fost internată în cadrul Spitalului de Psihiatrie Zam”.

„Totodată, martorii ….. ……(f. 148-149) şi ……… – manager la Spitalul de Psihiatrie Zam (f. 114-119), prieteni cu reclamanta, au arătat că reclamanta era o femeie normală, echilibrată, avea o firmă prosperă, conducea mașina, chiar înainte cu o săptămână de evenimentul din 06.05.2016 întâlnindu-se. Martora ……… a arătat că pe perioada intentării în Spitalul de Psihiatrie Zam, dar şi ulterior, comportamentul reclamantei i s-a părut unul firesc, neschimbat pe parcursul anilor şi nu părea să aibă probleme de natură psihică, însă aceasta este doar părerea sa de nespecialist. Niciodată nu a avut impresia că reclamanta are probleme psihice, nici măcar în perioada în care a fost internată în cadrul Spitalului de Psihiatrie Zam”, se mai arată în motivare.

Judecătorii spun că starea de agitație de la momentul în care a fost adusă la Spitalul Județean de Urgență din Deva este total explicabilă, în contextul în care femeia se vedea pusă într-o asemenea situație. Diagnosticul de „psihoză paranoidă” a fost pus în urma unei consultații de aproximativ 5 minute, deși un astfel de diagnostic se pune după o observare a pacientului de minim trei luni.

„Așadar, atât anterior datei de 06.05.2016, cât şi în prezent, respectiv ulterior externării din Spitalul de Psihiatrie Zam, actele medicale atestă că reclamanta este clinic sănătoasă, fără tulburări psihice actuale. Or, stabilirea unui diagnostic chiar prezumtiv de o asemenea gravitate şi cu consecințe imediate în situația medicală a reclamantei nu se poate face fără o examinare minimă a reclamantei, neputându-se susține că acesta (Cordea Traian – n.r.) şi-a îndeplinit atribuțiile de medic în mod corespunzător, contrar susținerilor apelantului. Starea de agitație a reclamantei era explicabilă în contextul dat şi nu era suficientă pentru stabilirea unui asemenea diagnostic, cu consecințe deosebite în viața reclamatei, respectiv internarea într-un spital de sănătate mintală, fără a avea la bază nicio probă că era necesară internarea acesteia într-o astfel de instituție, în contextul în care şi în Spitalul Județean de Urgență Deva -Secția Psihiatrie existau locuri libere pentru internare”, se arată în motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Alba Iulia. 

O asistentă, care a fost martor în dosar și un polițist, care, de asemenea, a dat declarații în fața instanței, susțin că femeia avea un comportament decent. Singura persoană fața de care aceasta era agitată era soțul ei, cu care se certa.

„De altfel, din adresa nr. 2214/16.07.2019 (f. 261 dosar fond) rezultă că la momentul examinării la domiciliu, pacienta nu prezenta agitație psihomotorie sau tulburări de comportament, fiind calmă, cooperantă şi deplasându-se de bună voie la autosanitară. Din declarația numitei …………, asistent medical la Spitalul Județean de Ambulanță Hunedoara (f. 120-123) rezultă că față de personalul medical al ambulanței şi membrii echipajului de poliție, numita ……… a avut un comportament decent, nefiind nevoie în niciun moment ca polițiștii să folosească forța fizică. Singura persoană față de care numita era agitată era soțul acesteia cu care se contrazicea. A mai arătat martora că motivul pentru care a consemnat în Fișa de urgență prespitalicească „ pacientă care prezintă agitație psihomotorie şi tulburări de comportament” a fost că reclamanta se certa cu soțul acesteia, fiind agitată. 

Totodată, din declarația agentului de poliție ……. dată în cadrul dosarului penal, reiese că i s-a solicitat deplasarea la o adresă pentru că o persoană era agitată; cu excepția faptului că era nervoasă şi refuza să meargă la spital, nu a apreciat că aceasta să fie violentă sau agitată din alte motive. A arătat martorul că încă de la sosirea echipajului la fața locului şi până au ajuns la spital, (persoana vătămată – n.r.) a avut un comportament decent față de polițiști şi de cadrele medicale ale ambulanței, nefiind nevoie niciun moment să o atenționeze pe aceasta în vreun mod sau să folosească forța fizică. Singurele momente de agitație ale reclamantei au fost când se contrazicea cu soțul său, refuzând să meargă la spital. De asemenea, martorul a arătat că, când a ajuns la spital, respectiv în jurul orei 12.00, pacienta era cooperantă şi avea un comportament decent, nefiind agitată. Aceasta era doar irascibilă şi nervoasă, dar nu în sensul unui bolnav psihic cu care nu se poate interacționa”, se arată în motivare.

Curtea de Apel Alba Iulia  reține că „doar printr-o examinare reală a pacientului pot fi eliminate eventualele abuzuri sau erori medicale, abuzuri care sunt reclamante şi în prezenta cauză, or, modalitatea în care pârâtul Cordea Traian a înțeles să îşi îndeplinească atribuțiile de medic psihiatru, printr-o examinare superficială şi stabilirea unui diagnostic cu consecințe deosebite şi recomandarea de internare într-un spital de sănătate mintală, a determinat vătămarea drepturilor reclamantei”.

Un medic de la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici” București a fost chemat în instanță în calitatea de expert, iar în opinia sa diagnosticele puse de Cordea Traian „nu sunt susținute de niciun fel de constatări medicale de specialitate”.

„Din opinia expertală medico-legală întocmită de Dr. …., medic primar medicină legală la INML „Mina Minovici” București (f. 262-278 dosar fond), reiese că diagnosticele de agitație psihomotorie şi psihoză paranoidă stabilite la data de 06.05.2016 în cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva nu sunt susținute de niciun fel de constatări medicale de specialitate consemnate în actele puse la dispoziție cu privire la această prezentare; simptomatologia consemnată în documentele medicale este incompletă şi nu are caracter specific”, se arată în motivare.

Judecătorii conchid că dignosticul a fost pus în mod deliberat, anticipând tot ceea ce urma să i se întâmple reclamantei

„Astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond, fiind medic specializat în asemenea maladii, cu o vastă experiență în domeniu, prin stabilirea acestui diagnostic şi propunerea de internare a reclamantei la Spitalul de Psihiatrie din Zam, fără a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de examinare a reclamantei, se reține că pârâtul a stabilit diagnosticul în mod deliberat, anticipând tot ceea ce urma să se întâmple reclamantei. Prin urmare, contrar susținerilor pârâtului, în speță sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, fapta pârâtului fiind cea care a determinat internarea reclamantei la Spitalul Zam, vătămând în concret interesele şi drepturile reclamantei”, susțin magistrații.

În primele patru zile de internare la Spitalul de Psihiatrie din Zam, femeia a fost ținută în regim închis, complet izolată.

„La stabilirea daunelor morale, instanța are în vedere numărul de zile în care reclamanta a fost internată, fără voia sa, într-un spital de sănătate mintală şi fără a fi respectate garanțiile pe care le prevede Legea nr.487/2002 pentru protecția persoanelor cu tulburări psihice, în regim închis pe perioada 6-10 mai, fiind lipsită de libertatea de mișcare şi supusă unui tratament cu privire la care nu şi-a exprimat acordul. Atât pe perioada internării, cât şi ulterior perioadei de internare în Spitalul Psihiatrie Zam, reclamanta a suferit un prejudiciu psihic, o astfel de experiență fiind traumatizantă, consecințele psihice perpetuându-se în timp şi afectând şi în prezent viața personală a reclamantei”, se mai arată în documentul citat. 

Atât medicul Cordea Traian, de la Spitalul Județean de Urgență Deva, cât și medicul curant de la Spitalul de Psihiatrie Zam, Cordea Dan-Mihai, trebuie să îi achite femeii suma de 50.000 de lei, fiecare.

Cordea Dan-Mihai, spun judecătorii, avea obligația să se asigure că că reclamanta este de acord cu internarea și cu tratamentul administrat. Conform prevederilor Legii nr.487/2002 internarea nevoluntară se instituie prin decizia comisiei medicale, care este supusă confirmării instanței judecătorești, aceasta putând să o infirme şi să dispună încetarea internării nevoluntare. Intervenția judecătorului în procedura de internare nevoluntară este reglementată tocmai pentru eliminarea unor eventuale abuzuri sau erori medicale, spun magistrații în motivare.

„Şi susținerile pârâtului relativ la faptul că nu avea obligația de a urma procedura prevăzută de Legea nr. 487/2002 în cazul internării nevoluntare, întrucât nu a fost prezent când s-a dispus internarea reclamantei sunt nefondate, întrucât în calitate de medic curant al reclamantei avea obligația de a informa reclamanta cu privire la tratamentul pe care îl administra şi de a se asigura că reclamanta este de acord cu internarea şi tratamentul administrat, cu atât mai mult cu cât era şi șeful Secției de Psihiatrie, avea acces la dosarul medical al reclamantei şi, prin urmare, avea cunoștință de acordul soțului pentru internarea nevoluntară şi de lipsa voinței reclamantei de a rămâne internată”, mai spun judecătorii. 

Soluția instanței de fond, respectiv Tribunalul Hunedoara, a fost dată în data de 18.09.2020. Imediat după, femeia, dar și pârâții, au făcut apel, la Curtea de Apel Alba Iulia. După aproape doi ani, în data de 23.03.2022, judecătorii de aici au spus că medicul Popa Tănase nu are nicio vină în acest caz, și îi obligă la daune morale pe ceilalți doi medici de la Spitalul Județean de Urgență Deva, respectiv Spitalul de Psihiatrie din Zam.

În data de 8 decembrie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție vor da sentința finală în acest dosar.