Dosarul „Deșeurile”. Motivare „bombă” a judecătorilor de la Tribunalul București. „Judecătorul fondului consideră că autorității publice îi este atribuită situația de impas, nu a acționat cu diligență, nu avea dreptul de a parcurge această procedură de achiziție publică”

„Știri din Hunedoara” a intrat astăzi în posesia motivării Tribunalului București, cu privire la decizia instanței de fond de anulare a procedurii de achiziție și, implicit, a contractului pe care ADI Deșeuri l-a semnat cu societatea Supercom, pentru salubrizarea Zonei 3 Centru.

Magistrații Tribunalului București au decis, în urmă cu o săptămână, să admită în parte contestația făcută de societatea Brai-Căta, în urma deciziei ADI Deșeuri de atribuire a contractului pentru salubrizarea Zonei 3 către firma Supercom. Potrivit deciziei instanței, a fost constatată „nulitatea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea Contractului LOT3 nr. 44/10.10.2022”. Sancțiunile alternative aplicate de magistrați sunt următoarele: contractul va avea termen de execuție până în luna mai (deși el trebuia să continue până în octombrie 2023 – n.r.), iar ADI Deșeuri va primi o amendă judiciară de un milion de lei.

Decizia nu este definitivă, dar a creat panică printre autoritățile din zona 3 Centru.

După transmiterea notificării de reziliere, autoritatea publică a demarat procedura de negociere competitivă pentru atribuire noului contract de prestări de salubritate; procedura a fost anulată din lipsa concurenței, fiind depusă o singură ofertă (respectiv a societăii comerciale pârâte – n.r. Supercom).

Facem precizare că motivarea Tribunalului București a ajuns în posesia „Știri din Hunedoara”, în baza unui cereri făcută către instanță.

Iată cele mai importante argumente, care au dus la decizia de anulare a procedurii de achiziție și, implicit, a contractului pe care ADI Deșeuri îl are cu firma Supercom pentru salubrizarea Zonei 3 Centru.

Zona 3 Centru cuprinde localitățile Deva, Hunedoara, Orăștie, Călan, Geoagiu, Simeria, Băcia, Boșorod, Certeju de Sus, Cârjiți, Balșa, Hărău, Mărtinești, Orăștioara de Sus, Pestișu Mic, Beriu, Rapoltu Mare, Romos, Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Șoimuș, Teliucu Inferior, Turdaș, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Toplița, Brănișca, Burjuc, Dobra, Gurasada, Ilia, Lăpugiu de Jos, Vorța, Vețel și Zam.

„Raportând situația de fapt la regimul restrictiv specific procedurii de achiziție – negociere fără publicarea a unui anunț de participare – judecătorul fondului consideră că autorității publice îi este atribuită situația de impas, nu a acționat cu diligență, nu avea dreptul de a parcurge această procedură de achiziție publică, iar, finalmente, contractul încheiat cu societatea comercială pârâtă este lovit de nulitate.
Începem prin a preciza că, este posibil ca, pe cale judecătorească să se decidă că rezilierea contractului inițial a avut loc ilegal, situație ce ar echivala cu o culpă totală a autorității publice.

(…)

Schimbând perspectiva și acceptând teza autorității publice, ar însemna că aceasta poate alege să rezilieze un contract în derulare, să opteze petru procedură competitivă, pe care ulterior să o anuleze din lipsa competitorilor, pentru ca, finalmente, sub pretextul „crizei de timp” să încheie contractul fără publicarea prealabilă a unui anunț. Acest mod de a acționa este însă contrar principiilor specifice materiei achiziției publice, reglementate de art. 2 din Legea nr.98/2016, respectiv transparenței și asumării răspunderii.

(…)

Întrucât procedura de achiziție publică urmată este nulă, contractul încheiat este nul.

Potrivit art.58, alin (3) din Legea nr 101/2016, instanța de judecată constată nulitatea absolută a contractului, atunci când autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligațiile referitoare la publicarea unui anunț de participare.
Totuși, în baza art 58, alin (3) din Legea 101/2016, prin excepție de la prevederile alin (2), în cazul în care instanța consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante că motive imperative de interes general impun menținerea efectelor contractului, aceasta dispune, în schimb, sancțiuni alternative:

a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuție al acestuia; și/sau
b) aplicarea unei amenzi autorității contractante, cuprinsă între 1% și 5% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proprorțional cu posibilitatea de a limita efectele contractului.

(…)

Pentru aceste motive, vom aplica sancțiunea alternativă a limitării efectelor contractului, termenul maxikm de valabilitate fiind redus la data de …. (n.r – 01.05.2023). Această dată are în vedere asigurarea unui termen acceptabil pentru parcurgerea unei proceduri de achiziție publică legale, autoritatea publică urmând să dea dovadă de diligența cuvenită, dar și asigurarea eficienței sancțiunii, aceasta neputând să fie pur simbolică.

Tot cu această ocazie și pentru aceleași motive, vom aplica autorității publice pârâte o amendă judiciară în cuantum de ….. (n.r. – un milion de lei), raportat la valoarea contractului atribuit, proporțional cu termenul contractual păstrat; și această sancțiune urmărește realizarea unui efect disuasiv, de descurajare a autorității publice, astfel înct aceasta să se alieneze cu realism literei și spiritului legislației achizițiilor publice”, se arată în motivarea Tribunalului București. 

Iată, în continuarea, motivarea instanței în integralitate.