Motivarea sentinței prin care Guvernul României a fost obligat să aprobe prelungirea licenței miniere de la Certeju de Sus a fost finalizată abia pe 9 octombrie 2026, la aproape opt luni după pronunțarea soluției. Curtea de Apel Alba Iulia spune că nu poate trnsmite presei o copie integrală a hotărârii, invocând caracterul nepublic al procesului, în care au fost dezbătute documente secrete și clasificate. Sentința poate fi atacată cu recurs.

Proiectul minier de la Certeju de Sus, o investiție estimată de inițiatori la aproximativ un miliard de dolari, rămâne legat de o decizie pe care Guvernul României trebuie să o adopte pentru prelungirea licenței de exploatare. În februarie, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea formulată de compania Deva Gold SA și a obligat Executivul să aprobe actul adițional prin care este prelungită licența minieră. Motivarea acestei hotărâri a fost însă finalizată abia în octombrie.

Informația a fost transmisă redacției Știri din Hunedoara de Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel Alba Iulia, în urma unei solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Potrivit răspunsului instanței, motivarea și redactarea sentinței nr. 29/2026, pronunțată în dosarul nr. 270/57/2025, au fost finalizate la data de 9 octombrie 2026.

Presa nu poate consulta integral hotărârea

Redacția Știri din Hunedoara a solicitat Curții de Apel Alba Iulia o copie a motivării, în data de 1 septembrie 2026, în condițiile în care, la mai bine de șase luni de la pronunțarea soluției, documentul nu era încă disponibil.

Într-un prim răspuns, transmis la 11 septembrie, instanța a precizat că informațiile solicitate nu erau disponibile și că un răspuns concret putea fi comunicat numai după finalizarea redactării hotărârii.

În răspunsul transmis ulterior, Curtea de Apel Alba Iulia a explicat că nu poate pune la dispoziția presei o copie integrală a sentinței, deoarece, la termenul din 24 noiembrie 2025, instanța a stabilit ca ședințele de judecată să fie nepublice, având în vedere caracterul secret și, respectiv, clasificat al documentelor care au făcut obiectul dezbaterilor.

„În completarea răspunsului transmis în 11.09.2026 la solicitarea dvs. transmisă prin e-mail, înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia cu nr.5000/01.09.2026, referitor la dosarul nr.270/57/2025, vă precizăm că la data 09.10.2026 a fost finalizată motivarea și redactarea sentinței nr.29/2026, prin care a fost soluționat pe fond dosarul nr.270/57/2025.

Cu privire la solicitarea dvs. de comunicare a unei copii a hotărârii judecătorești respective vă precizăm că, la termenul de judecată din 24.11.2025, instanța a stabilit caracterul nepublic al ședințelor de judecată, având în vedere caracterul secret și, respectiv, clasificat al documentelor ce fac obiectul dezbaterilor. Prin urmare, întrucât dosarul indicat a fost judecat în ședință nepublică, copia hotărârii judecătorești prin care a fost soluționat dosarul 270/57/2025 poate fi comunicată doar părților din dosar, cu respectarea prevederilor art.93 din Hotărârea CSM 3243/2022 – Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Hotărârea CSM nr.197/2019 prin care s-a aprobat Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media corelate cu prevederile art.12 lit.f din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public”, se arată în răspunsul transmis redacției.

Instanța a comunicat un extras din dispozitivul sentinței, care permite identificarea soluției pronunțate (soluția, pe scurt, era disponibilă încă de la data pronunțării deciziei, respectiv februarie 2026).

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de pârâtul Guvernul României. Admite petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…) având (…) şi CUI (…), cu sediul procesual ales la (…), în (…), în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în Bucureşti, Palatul Victoria, Piaţa Victoriei, nr. 1, sector 1. Obligă pârâtul să adopte cu celeritate hotărârea de guvern prin care să aprobe Actul adiţional nr. 11/2024 de prelungire a licenţei nr. 534/1999. Respinge petitul principal al acţiunii formulate de reclamanta DEVA GOLD S.A., cu sediul social în (…), având (…)şi CUI (…),cu sediul procesual ales la (…), în (…), în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, cu sediul în Bucureşti, bdul Dacia, nr. 59, sector 1, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Alba Iulia, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 11 februarie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, de către grefa instanţei”, este soluția instanței.

Guvernul, obligat să aprobe prelungirea licenței

La 11 februarie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a admis principalul capăt de cerere formulat de Deva Gold SA împotriva Guvernului României. Judecătorii au respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Executiv și au dispus ca acesta să adopte „cu celeritate” hotărârea de guvern necesară aprobării Actului adițional nr. 11/2024 de prelungire a licenței nr. 534/1999.

În schimb, instanța a respins ca nefondată cererea formulată de companie împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

Hotărârea nu este definitivă, ci poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la Curtea de Apel Alba Iulia.

Un proiect minier de amploare, dependent de prelungirea licenței

Proiectul de la Certeju de Sus vizează exploatarea unui zăcământ aurifer pentru care au fost estimate rezerve de peste 80 de tone de aur și câteva sute de tone de argint. Inițiatorii au prezentat investiția ca pe un proiect de aproximativ un miliard de dolari, cu o perioadă de exploatare estimată la zece ani.

În acest context, aprobarea actului adițional privind prelungirea licenței reprezintă o etapă esențială pentru continuarea proiectului. Sentința din februarie a stabilit obligația Guvernului de a adopta hotărârea necesară, însă soluția nu este definitivă, iar motivarea a devenit disponibilă instanței abia în octombrie.

Rămâne de urmărit dacă Guvernul va adopta actul normativ solicitat de companie și dacă sentința va fi atacată cu recurs.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursul formulat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în dosarul Georgetei-Angelica Tomuța, directoarea executivă a AJOFM Hunedoara. Soluția, pronunțată luni, 12 octombrie, este definitivă și menține suspendarea executării ordinului prin care aceasta fusese delegată pentru 60 de zile la sediul central al ANOFM din București.

„Respinge recursul declarat de pârâtul AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ împotriva Sentinței nr. 484/CA/2026, pronunțată de Tribunalul Hunedoara – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă”, se arată în soluția publicată luni, 12 octombrie 2026.

Prin această decizie, rămâne în vigoare hotărârea Tribunalului Hunedoara din 4 august, prin care a fost suspendată executarea Ordinului nr. 537 din 7 iulie 2026, emis de președintele ANOFM. Suspendarea produce efecte până la pronunțarea instanței de fond în acțiunea privind legalitatea actului administrativ.

Motivele pentru care Tribunalul Hunedoara a suspendat Ordinul

În motivarea primei hotărâri, Tribunalul Hunedoara a reținut că ordinul de delegare a fost emis la 7 iulie 2026, în perioada în care Georgeta-Angelica Tomuța se afla în concediu medical. Instanța a invocat prevederile Codului administrativ potrivit cărora, în perioada concediilor medicale, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât la inițiativa acestora, cu anumite excepții prevăzute de lege.

Judecătorii au mai observat că, la emiterea ordinului și la soluționarea plângerii prealabile, nu ar fi fost analizate suficient nici condițiile legale privind delegarea, inclusiv interesul instituției pentru care lucrează funcționarul public.

Un alt aspect reținut de Tribunal a fost că Georgeta Tomuța ar fi avut dreptul să refuze delegarea.

„Astfel, instanţa reține că în cauză ne aflăm în prezența unui caz justificat de natură a conduce la suspendarea actului administrativ. Sub acest aspect, instanţa apreciază ca fiind aparent fondate criticile reclamantei în ceea ce privește legalitatea actului administrativ. Față de aceste aspecte, instanţa reţine că se creează o puternică îndoială cu privire la legalitatea actului contestat, astfel că în cauză este îndeplinită condiţia existenţei unui caz bine justificat în ceea ce privește Ordinul nr. 537/07.07.2026 emis de pârâta ANOFM Bucureşti, fără a analiza în detaliu celelalte argumente invocate de către reclamant, pentru a nu intra în cercetarea fondului raportului juridic, care va face obiectul unei acțiuni separate ”, se arată în motivarea primei instanțe.

Tribunalul a apreciat, de asemenea, că era îndeplinită condiția existenței unei pagube iminente, întrucât punerea în aplicare a ordinului ar fi determinat o reducere substanțială a veniturilor directoarei AJOFM Hunedoara, prin pierderea sporurilor pentru condiții vătămătoare și pentru activitatea desfășurată în proiecte cu fonduri europene.

Este important de precizat că hotărârea de suspendare nu tranșează definitiv legalitatea ordinului de delegare. Această chestiune urmează să fie analizată în procesul de fond.

Cum a ajuns directoarea AJOFM Hunedoara să fie delegată la București

La începutul lunii iulie, Georgeta-Angelica Tomuța, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara, a fost delegată pentru 60 de zile la sediul central al ANOFM, începând cu 7 iulie 2026. Măsura a fost contestată în instanță, iar Tribunalul Hunedoara a dispus suspendarea executării ordinului în 4 august.

Într-un răspuns transmis anterior redacției „Știri din Hunedoara”, ANOFM a susținut că delegarea a fost determinată de volumul ridicat de activitate generat de aplicarea prevederilor OUG nr. 32/2026, care reglementează accesul străinilor pe piața muncii din România. Instituția a explicat că persoanele delegate aveau atribuții legate de verificarea și autorizarea solicitanților prin platforma WorkInRomania.gov.ro, platformă care nici astăzi nu este funcțională.

Situația a ridicat și întrebări privind implicarea Georgetei Tomuța în proiectul finanțat prin Programul Tranziție Justă, cu o valoare de aproximativ 121 de milioane de lei, în care aceasta are funcția de manager de proiect. ANOFM a precizat atunci că ea nu fusese numită printr-un act administrativ în această funcție și că, în cazul în care managerul nu își poate exercita atribuțiile, acestea pot fi preluate de asistentul managerului de proiect.

Respingerea definitivă a recursului ANOFM menține, așadar, suspendarea ordinului de delegare. Legalitatea actului administrativ va trebui însă stabilită în cadrul procesului de anulare a ordinului.

Un administrator de firmă și societatea pe care o conduce sunt trimiși în judecată de procurorii DNA Alba, într-un dosar privind modernizarea și extinderea Creșei Municipale din Orăștie. Anchetatorii susțin că, în timpul derulării contractului, ar fi fost solicitate la decontare echipamente în valoare de aproape 252.000 de lei, care nu ar fi fost achiziționate în realitate. Prejudiciul calculat la bugetul local se ridică la 188.615 lei.

Potrivit comunicatului transmis de Direcția Națională Anticorupție, administratorul societății Mega Trust Energy SRL, identificat de procurori prin inițialele M.R.C., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, alături de firmă. Acesta este acuzat de procurori de comiterea infracțiunilor de participație improprie sub forma instigării la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și participație improprie sub forma instigării la obținere ilegală de fonduri.

Echipamente de aproape 252.000 de lei, trecute la decontare

Potrivit procurorilor, faptele ar fi avut loc în perioada executării contractului pentru modernizarea și extinderea Creșei Municipale din Orăștie, în valoare totală de 1.036.314,63 lei.

Anchetatorii susțin că administratorul firmei i-ar fi determinat pe primarul municipiului Orăștie și pe directorul Direcției Publice de Asistență Socială să dispună plata unor bunuri și echipamente care, în realitate, nu fuseseră achiziționate.

În acest scop, ar fi fost depuse la Primăria Orăștie documente cu informații nereale privind existența și recepționarea echipamentelor, în valoare de 251.958 de lei, cu TVA inclus. Ulterior, doar o parte dintre acestea ar fi fost cumpărate și predate administrației locale.

„Prin plata bunurilor neachiziționate, bugetul local al municipiului Orăștie ar fi fost prejudiciat cu suma de 188.615 lei cu TVA, iar societatea administrată de inculpat ar fi obținut un folos patrimonial necuvenit”, precizează DNA.

Consiliul Local Orăștie s-a constituit parte civilă în dosar cu suma de 188.615 lei, reprezentând prejudiciul material pe care îl consideră produs bugetului local. La rândul său, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a solicitat recuperarea sumei de 251.958 de lei.

Procurorii au instituit sechestru asigurător asupra conturilor bancare deținute de firmă și de administratorul său , până la concurența sumei de 188.615 lei.

Primarul Orăștiei: „Cauza s-a clasat în ceea ce ne privește”

Primarul municipiului Orăștie, Ovidiu Laurențiu Bălan, susține că documentele de decontare au trecut prin circuitul de verificare și semnare al instituției și afirmă că dosarul a fost clasat în ceea ce îi privește pe angajații municipalității.

„A fost o factură cu care au venit, semnată de toată lumea, și, pe cale de consecință, a semnat tot aparatul primăriei, diriginte, CFP-ul, toată lumea. Ultima era semnătura primarului, ca pe orice document. Doi ani de zile s-au făcut cercetări, dar, la momentul acesta, cauza s-a clasat în ceea ce ne privește”, a declarat Ovidiu Laurențiu Bălan.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Hunedoara, procurorii solicitând menținerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză.

Trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție a inculpaților.

Comunicatul integral al DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților M.R.C., la data faptei administrator al S.C. Mega Trust Energy S.R.L. și S.C. MEGA TRUST ENERGY S.R.L., pentru comiterea infracțiunilor de participație improprie sub forma instigării la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și participație improprie sub forma instigării la obținere ilegală de fonduri.

Din probatoriul administrat în cauză procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada executării contractului având ca obiect modernizarea și extinderea Creșei Municipale din Orăștie, în valoare totală de 1.036.314,63 lei, inculpatul M.R.C., în calitate de administrator al unei societăți comerciale, l-ar fi determinat pe primarul municipiului Orăștie și pe directorul Direcției Publice de Asistență Socială Orăștie să dispună plata unor bunuri și echipamente care, în realitate, nu au fost achiziționate.

În acest scop, inculpatul ar fi depus la Primăria municipiului Orăștie, spre decontare, documente care conțineau date nereale cu privire la existența și recepționarea bunurilor respective, în valoare de 251.958 lei cu TVA. Ulterior, doar o parte din echipamente au fost achiziționate și predate Primăriei municipiului Orăștie. Prin plata bunurilor neachiziționate, bugetul local al municipiului Orăștie ar fi fost prejudiciat cu suma de 188.615 lei cu TVA, iar societatea administrată de inculpat ar fi obținut un folos patrimonial necuvenit.

Consiliul Local al municipiului Orăștie s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 188.615 lei cu TVA, reprezentând prejudiciul material efectiv cauzat bugetului local al municipiului Orăștie.

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 251.958 lei.

În cauză, procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra conturilor bancare deținute de cei doi inculpați, până la concurența sumei de 188.615 lei.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis, spre judecare, la Tribunalul Hunedoara, cu propunerea de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză”, se arată în comunicatul DNA Alba-Iulia.

Conflictul dintre firmele implicate în proiectul european de modernizare a transportului public din Deva, în valoare de aproximativ 22 de milioane de euro, a ajuns în instanță. Trei dintre societățile care fac parte din asocierea care execută lucrările au cerut suspendarea atribuțiilor liderului asocierii și desemnarea provizorie a unei alte firme în această calitate, invocând o serie de acțiuni despre care susțin că le afectează interesele și pun în pericol recuperarea banilor pentru lucrările executate.

Tribunalul a respins însă cererea, printr-o hotărâre pronunțată în 10 august 2026. Instanța a stabilit că raportul juridic prin care a fost desemnat liderul asocierii își are originea în acordul dintre firme și nu poate fi suspendat prin mecanismul prevăzut de legislația achizițiilor publice. În plus, judecătorii au apreciat că firmele reclamante nu au demonstrat, la nivelul necesar unei proceduri provizorii, nici existența unui caz temeinic justificat, nici a unei pagube iminente.

Litigiul este important în condițiile în care proiectul de modernizare a transportului public din Deva este aproape finalizat din punct de vedere fizic, însă documentațiile necesare pentru închiderea proiectului și decontarea fondurilor europene au rămas în urmă.

Primarul Devei, Lucian Ioan Rus, declara la începutul acestei veri că lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 95%, în timp ce documentele necesare pentru decontare sunt, în opinia sa, la un nivel de sub 50%. Edilul a avertizat că municipiul riscă să piardă finanțarea europeană și că, în acest caz, administrația locală se va îndrepta în instanță împotriva celor considerați responsabili.

Trei firme au cerut suspendarea liderului asocierii

Acordul de asociere a fost încheiat în 19 ianuarie 2022 de opt societăți, pentru participarea la procedura de atribuire organizată de Municipiul Deva în cadrul proiectului „Modernizarea sistemului de transport public local prin reabilitarea infrastructurii aferente”.

Axa Trans Construct SRL a fost desemnată lider al asocierii și reprezentant al acesteia în relația cu beneficiarul și în cadrul procedurii de achiziție. Ulterior, în 18 mai 2022, Municipiul Deva și asocierea au semnat contractul de proiectare și execuție.

În timpul derulării contractului au apărut însă neînțelegeri între o parte dintre membrii asocierii și liderul acesteia. Disputele au vizat, printre altele, modul de reprezentare și coordonare a asocierii, situațiile de lucrări, corespondența cu beneficiarul și supervizorul, precum și pozițiile adoptate în litigiile generate de executarea contractului.

Trei dintre societăți au deschis un proces prin care solicită rezilierea raportului juridic în baza căruia Axa Trans Construct exercită atribuțiile de lider. În paralel, acestea au cerut, până la soluționarea definitivă a procesului principal, suspendarea provizorie a atribuțiilor liderului și desemnarea unei alte firme din asociere.

Reclamantele au susținut că liderul ar fi acceptat returnarea situațiilor de lucrări nr. 12-19 pentru reanalizare, deși anterior fuseseră făcute demersuri pentru verificarea și certificarea acestora. În opinia lor, această conduită ar fi echivalat cu abandonarea unor cereri de plată formulate în interesul asocierii.

Firmele au mai invocat corespondența purtată în cadrul proiectului, susținând că liderul ar fi participat la redactarea unor documente emise de supervizor, precum și conduita adoptată în alte litigii. Au fost contestate inclusiv demersurile privind prelungirea duratei contractului și notificările transmise proiectanților pentru preluarea și finalizarea unor activități.

În motivarea hotărârii, Tribunalul arată că aceste acuzații fac parte, în esență, din conflictul care trebuie lămurit în procesul de fond.

Tribunalul: conflictul dintre firme trebuie lămurit în procesul de fond

Instanța a analizat mai întâi dacă măsura solicitată putea fi dispusă în baza art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, articol care permite, în cazuri temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, suspendarea executării unui contract până la soluționarea fondului cauzei.

Tribunalul a stabilit că, în cazul de față, raportul juridic privind desemnarea liderului nu s-a născut din contractul de achiziție publică încheiat cu Municipiul Deva, ci din acordul de asociere încheiat anterior de cele opt firme.

Judecătorii au subliniat că faptul că atribuțiile liderului produc efecte în executarea contractului de achiziție publică nu transformă acordul dintre firme într-o componentă a contractului administrativ.

„Criteriul determinant nu îl reprezintă utilitatea convenției pentru executarea contractului administrativ, ci izvorul raportului juridic și regimul său juridic”, se arată în motivarea instanței.

Tribunalul a apreciat astfel că mecanismul de suspendare prevăzut de Legea nr. 101/2016 nu poate fi extins la orice convenție de drept privat încheiată între firme, chiar dacă aceasta are legătură cu executarea unui contract de achiziție publică.

Instanța a analizat însă și situația în care prevederile respective ar fi fost considerate aplicabile și a ajuns la aceeași concluzie.

Potrivit judecătorilor, reclamantele nu au demonstrat existența unui „caz temeinic justificat”. Acuzațiile formulate împotriva liderului, inclusiv cele privind situațiile de lucrări, corespondența contractuală, pozițiile adoptate în alte litigii și modul de exercitare a mandatului, nu demonstrează, la o analiză sumară, o încălcare evidentă a obligațiilor asumate.

Tribunalul consideră că aceste aspecte presupun o analiză aprofundată a raporturilor dintre firme și administrarea de probe, ceea ce nu poate fi făcut în cadrul procedurii provizorii.

„Împrejurările invocate de reclamante coincid, în esență, cu motivele acțiunii în reziliere”, reține instanța, precizând că existența, întinderea și gravitatea eventualelor încălcări contractuale urmează să fie stabilite în procesul de fond.

Nici paguba iminentă invocată de cele trei societăți nu a fost considerată demonstrată. Firmele au susținut că menținerea actualului lider ar putea duce la pierderea unor drepturi, asumarea unor poziții contrare intereselor lor și chiar la neîncasarea contravalorii lucrărilor executate.

Judecătorii au apreciat însă că aceste riscuri pornesc de la premisa că acțiunile liderului sunt nelegale sau reprezintă încălcări ale acordului de asociere. Or, tocmai acest lucru urmează să fie stabilit în procesul principal.

În consecință, Tribunalul a respins cererea de suspendare și, implicit, solicitarea de desemnare provizorie a unei alte societăți în calitate de lider al asocierii.

Hotărârea nu stabilește însă dacă acuzațiile formulate de cele trei firme împotriva liderului sunt sau nu întemeiate. Tribunalul precizează că aceste chestiuni trebuie tranșate în procesul de fond privind rezilierea raportului juridic dintre membrii asocierii.

Conflictul dintre firme este cu atât mai important pentru Deva cu cât se suprapune peste blocajele care au întârziat închiderea proiectului european de modernizare a transportului public.

Primarul Lucian Ioan Rus a declarat că, deși lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 95%, documentațiile necesare decontării sunt mult în urmă și că municipiul riscă să piardă finanțarea europeană.

„Dacă Deva va pierde această finanțare, ne vom îndrepta împotriva tuturor dintre ei”, a avertizat edilul, referindu-se la firmele implicate în proiect și la ceilalți responsabili de implementarea acestuia.

Potrivit primarului, administrația încearcă în această perioadă să recepționeze parțial trei dintre obiectivele proiectului – strada Depozitelor, giratoriul din zona McDonald’s și Gării și depoul – în încercarea de a salva cât mai mult din investiție și de a permite închiderea proiectului.

Hotărârea Tribunalului din 10 august poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.

Cine sunt firmele implicate în proiect

Antreprenorul general al proiectului este asocierea:

• Axa Trans Construct S.R.L. – lider de asociere
• Radcom S.A.
• Depisto Star S.R.L.
• Europexpres S.R.L.
• Red Power Cons S.R.L.
• Green Business S.R.L.
• Smart Technology Research & Consulting S.R.L.
• Expert Proiect S.R.L.

Supervizorul proiectului este Progescom Trust S.R.L., iar consultantul este Synesis Partners S.R.L. din București

Cazul procurorului Bucurică Radu George, implicat în incidentul petrecut în urmă cu aproximativ două săptămâni într-un local din Ribița, a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a contestat soluția prin care instanța a respins propunerea de arestare preventivă, iar acum a fost stabilită data la care contestația va fi judecată.

Dosarul 525/57/2026 a fost înregistrat în 10 august 2026 la Curtea de Apel Alba Iulia, care a respins cererea de arestare preventivă a procurorului Bucurică. Ieri, în urma constestației procurorilor de la Alba, dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ.

Contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia va fi judecată în 27 august 2026, de la ora 09.00.

Acuzațiile Parchetului

Potrivit anchetatorilor, incidentul a avut loc în noaptea de 9 spre 10 august, la o discotecă în aer liber din Ribița. Bucurică Radu George, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, ar fi intrat în local îmbrăcat complet în negru și purtând mănuși negre, de tip chirurgical. La un moment dat, comportamentul său ar fi atras atenția celor aflați în local, iar un martor ar fi observat asupra lui un obiect asemănător unui toc de pistol.

În urma sesizării, la fața locului au intervenit polițiști. Potrivit informațiilor din dosar, procurorul ar fi avut asupra sa un pistol, un cuțit și un spray iritant-lacrimogen.

Situația a escaladat în momentul în care polițiștii au încercat să îl legitimeze și să îl scoată din zona localului. Anchetatorii au susținut că Bucurică ar fi folosit spray-ul iritant-lacrimogen, după care ar fi fugit către autoturismul său și, ulterior, către un teren din apropiere.

În timpul incidentului au fost auzite și focuri de armă. Procurorii au solicitat arestarea preventivă a lui Bucurică pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, printre acestea numărându-se nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice și două infracțiuni de ultraj.

În momentul în care a fost dus în fața instanței, procurorul a susținut că avea arma pentru a se proteja, afirmând că se teme de ceea ce a numit „mafia din Banat”.

Soluția instanței de fond

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Alba Iulia a respins propunerea de arestare preventivă, iar motivarea soluției a scos în evidență mai multe probleme privind modul în care au fost prezentate și interpretate probele de către Parchet.

Una dintre cele mai importante constatări ale instanței se referă la imaginile surprinse de camera bodycam purtată de unul dintre polițiști. Judecătorul a apreciat că această probă este esențială pentru stabilirea succesiunii evenimentelor și a observat că ea nu a fost analizată în propunerea de arestare în raport cu declarațiile martorilor.

Din imaginile analizate de instanță rezultă că, după ce procurorul este dezarmat și imobilizat, se aude un foc de armă. Judecătorul reține că acesta nu a fost tras de Bucurică Radu George, ci de unul dintre bărbații care îl dezarmaseră. În înregistrare, acesta afirmă că a tras cu pistolul procurorului deoarece arma avea cartuș pe țeavă în momentul în care a fost luată.

Instanța a concluzionat astfel că, pe baza probelor existente la acel moment, „cu certitudine” Bucurică nu a tras niciun foc de armă.

Judecătorul a avut observații și cu privire la acuzația referitoare la folosirea spray-ului iritant-lacrimogen. Imaginile confirmă existența unei pulverizări, însă, potrivit instanței, nu permit stabilirea cu suficientă claritate a persoanelor asupra cărora a fost îndreptat spray-ul și a circumstanțelor exacte în care acesta a fost folosit.

În motivare este analizată și modalitatea în care procurorul a fost urmărit și imobilizat. Judecătorul arată că mai multe persoane au intervenit în incident, inclusiv persoane aflate în timpul liber, iar imaginile surprind momente în care Bucurică este lovit și ținut cu forța, inclusiv în zona autoturismului.

În ceea ce privește arma, instanța a constatat că Bucurică fusese autorizat anterior să dețină arme, însă permisul de port-armă fusese anulat cu câteva zile înainte de incident. Judecătorul a arătat însă că la dosar nu se aflau, la acel moment, toate documentele necesare pentru a stabili fără echivoc situația juridică a armei și momentul exact în care dreptul de deținere și port încetase.

În aceste condiții, instanța a apreciat că nu era îndeplinită condiția privind existența unei suspiciuni rezonabile suficiente pentru dispunerea arestării preventive.

Prin urmare, propunerea Parchetului a fost respinsă, iar Bucurică Radu George a fost pus în libertate.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a contestat soluția în 11 august. Contestația va fi analizată în 27 august, de la ora 09.00, astfel că judecătorii vor decide dacă soluția primei instanțe rămâne valabilă sau dacă măsura arestării preventive va fi dispusă.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, Bucurică Radu George beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Motivarea judecătorului de la Curtea de Apel Alba Iulia, care a respins propunerea de arestare preventivă a procurorului Bucurică Radu George, scoate la iveală diferențe importante între versiunea prezentată de procurori și ceea ce rezultă, în opinia instanței, din probele aflate la dosar. Cea mai importantă este legată de pistolul cu care procurorii au susținut că inculpatul ar fi tras în momentul imobilizării. Judecătorul spune explicit că înregistrarea bodycam și celelalte probe analizate indică faptul că focul de armă a fost tras de un alt bărbat, după ce procurorul fusese deja dezarmat.

Procurorul Bucurică Radu George, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a fost reținut după incidentul produs în noaptea de 9 august, pe terasa unui local din comuna Ribița. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru mai multe infracțiuni și a solicitat ulterior arestarea preventivă.

Potrivit variantei procurorilor, în jurul orei 02:48, Bucurică ar fi intrat pe terasa unde se aflau aproximativ 100 de persoane având asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol Walther de calibrul 9×19. Procurorii au arătat că permisul de port-armă îi fusese anulat la 27 iulie, iar inculpatul ar fi cunoscut acest lucru din 6 august.

În jurul orei 03:00, după ce polițiștii i-ar fi solicitat să se legitimeze, acesta ar fi refuzat, ar fi ridicat tonul, apoi ar fi folosit spray-ul iritant-lacrimogen împotriva polițiștilor și ar fi fugit. Potrivit Parchetului, în momentul imobilizării, procurorul ar fi tras cu arma letală pe care o avea asupra sa.

Această ultimă acuzație este însă contrazisă de concluzia judecătorului.

„Inculpatul nu a tras niciun foc de armă”

Judecătorul de drepturi și libertăți a analizat înregistrarea realizată cu camera bodycam purtată de unul dintre polițiști. Instanța arată că înregistrarea surprinde inclusiv momentul în care Bucurică este urmărit, imobilizat și apoi deposedat de pistol.

În motivare, judecătorul descrie cronologic secvența:

„La minutul 01.33 inculpatul se oprește cu fața înspre agentul de poliție care purta dispozitivul bodycam și îi spune ”bă, nu trage!”; în intervalul 01.33-05.00 se observă cum inculpatul continuă să fugă într-o zonă de vegetație de cei care îl urmau, nu se poate distinge numărul lor, auzindu-se cum este somat să se oprească ”stai pe loc!, stai pe loc că trag!”, fiind trase și focuri de armă de agenții de poliție, iar la un moment dat când agentul de poliție care purta dispozitivul bodycam s-a apropiat de el se observă că inculpatul are un pistol în mână îndreptat cu țeava spre sol, în unele situații observându-se că mișcă mâna în care ține pistotul, posibil îndreaptă arma și spre grupul de persoane, inculpatul exclamând în repetate rânduri: ”bă, nu trage!, bă nu trage ești om bun!” în cele din urmă fiind imobilizat de mai multe persoane dintre cei care îl urmăreau, timp în care i se aplică lovituri cu pumnii și picioarele în mod repetat, inclusiv după ce a fost poziționat culcat”.

Momentul esențial apare după imobilizare. Potrivit motivării, la aproximativ 5 minute și 26 de secunde de la începutul secvenței, persoanele aflate în jurul procurorului spun că au reușit să îi ia pistolul. La minutul 6 se aude un foc de armă.

La minutul 7, unul dintre bărbații aflați deasupra procurorului explică faptul că el a tras cu pistolul, deoarece arma avea un cartuș pe țeavă.

Judecătorul citează exact ceea ce se aude pe înregistrare:

„la minutul 5.26 se aud persoanele de față care spun că au reușit să îl deposedeze pe inculpat de pistol; la minutul 6.00 în timp ce inculpatul era încătușat și înconjurat de mai multe persoane se aude un foc de armă, despre care persoanele de față afirmă că este vorba despre pistolul inculpatului; la minutul 7.00 una dintre persoane, fiind poziționată deasupra inculpatului oferă explicații celorlalți, susținând că el a tras cu pistolul inculpatului, având cartuș pe țeavă, afirmând: ”e al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.”

Mai mult, procesul-verbal întocmit după vizionarea înregistrării consemnează aceleași momente.

„la min. 5.25 o persoană identificată P. C….. i-ai pistolul, iar acesta îl apucă din spate de gât; la min. 5.25 polițist agent C.: Stai să îi iau pistolul, la min, 5.27 o persoană identificată P.: l-am luat, la min. 7.01 o persoană identificată P.: e al lui eu am tras că o avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.

Judecătorul arată că aceste imagini sunt coroborate cu declarațiile polițiștilor care au intervenit.

„Acestea se coroborează cu procesul-verbal de sesizare întocmit de agenții de poliție C. și N., dar și cu declarațiile acestora, din care nu reiese că inculpatul ar fi tras cu arma pe care o deținea, ci că în momentul în care au reușit să îl imobilizeze împreună cu P. care li s-a alăturat, s-a auzit un foc de armă.”

Judecătorul critică dur modul în care Parchetul a prezentat acuzația

Unul dintre cele mai dure pasaje din motivare se referă chiar la descrierea făcută de procurori în propunerea de arestare.

Instanța apreciază că acuzația potrivit căreia Bucurică ar fi tras cu pistolul este contrazisă de probele depuse chiar de Parchet.

„Cu toate acestea, propunerea de arestare preventivă a Parchetului conține acuzații total contrazise de probatoriul administrat, în sensul că inculpatul ar fi fugit de organele de poliție care au plecat în urmărirea sa, iar la momentul ajungerii sale de organele de poliție, ar fi tras fără drept cu arma letală deținută, toate aceste afirmații lipsite de suport probator, sugerând practic că nu s-a efectuat un minim de analiză a probatoriului aflat la dosar, din înregistrarea cu dispozitivul bodycam, depusă chiar de Parchet reieșind că după ce inculpatul a fost imobilizat, la minutul 5.26 se aud persoanele de față care spun că au reușit să îl deposedeze pe inculpat de pistol, la minutul 6.00, în timp ce inculpatul era încătușat și înconjurat de mai multe persoane, se aude un foc de armă, despre care persoanele de față afirmă că este vorba despre pistolul inculpatului, iar la minutul 7.00, una dintre persoane, fiind poziționată deasupra inculpatului oferă explicații celorlalți, susținând că el a tras cu pistolul inculpatului, având cartuș pe țeavă, afirmând: ”e al lui, eu am tras că a avut cartuș pe țeavă când l-am dezarmat”.”

Instanța mai subliniază că Parchetul nu a indicat în propunerea de arestare nici înregistrarea bodycam, nici procesul-verbal de vizionare a acesteia.

„De vreme ce în propunerea de arestare Parchetul nu a făcut trimitere la înregistrarea bodycam depusă la dosar, nici la procesul verbal de vizionare întocmit în 09.08.2026 pe baza acestei înregistrări depuse la dosar, judecătorul de drepturi libertăți nu poate constata dacă s-a referit la un alt moment de pe parcursul evenimentului în susținerea acuzației de uz de armă fără drept, astfel că judecătorul singur prin raportare la modul de descriere a faptei a încercat să identifice momentul în care i se impută inculpatului fapta probabilă la care s-ar fi putut referi, constatând astfel că în acel interval surprins de imaginile video nu inculpatul a fost cel care a tras un foc de armă, ci martorul P. care însuși afirmă acest lucru.”

Cine a tras doilea cartuș?

Motivarea analizează inclusiv situația celor 15 cartușe despre care Parchetul a arătat că se aflau inițial în pistol.

La examinarea armei, polițiștii au găsit 13 cartușe. Instanța explică unde consideră că se află explicația pentru diferență: un cartuș ar fi fost consumat de martorul care a tras cu pistolul procurorului, iar un altul de polițiști, în timpul examinării armei.

„De asemenea, se constată conform proces verbal întocmit de lucrătorii de poliție din cadrul Poliție Mun. Brad-Biroul de Investigații Criminale, cu ocazia cercetării la fața locului că la examinarea armei s-a mai executat de către aceștia încă un foc pentru motive de siguranță, stabilind astfel că se mai aflau 13 cartușe și prin urmare raportat la numărul de 15 gloanțe indicat de procuror în propunerea de arestare că le-ar fi deținut inițial inculpatul, se observă printr-un calcul simplu, că lipsa acestora este justificată prin prisma probatoriului de la dosar, un glonț lipsește după ce s-a tras un foc de armă cu pistolul inculpatului de către martorul P., iar un altul lipsește după ce s-a executat un foc de armă de lucrătorii de polițe la examinarea armei cu ocazia cercetării la fața locului.”

Concluzia judecătorului este formulată explicit:

„În concluzie, din probele administrate până la acest moment, inculpatul nu a tras niciun foc de armă cu pistolul pe care îl avea asupra sa pe durata evenimentului.”

Și acuzația privind tulburarea ordinii publice este pusă sub semnul întrebării

Judecătorul a analizat și acuzația de tulburare a ordinii și liniștii publice. Instanța consideră că simplul refuz de legitimare și episodul cu spray-ul nu demonstrează, prin ele însele, că aproximativ 100 de persoane aflate pe terasă au fost efectiv tulburate.

„Referitor la infracțiunea de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. 2, 3 Cod penal, se constată că Parchetul nu a dovedit nici de această dată standardul suspiciunii rezonabile că fapta inculpatului de a refuza să se legitimeze pe parcursul conversației avute cu agenții de poliție pe terasa localului, timp în care ar fi ridicat tonul și ulterior prin faptul că ar fi pulverizat cu spray la ieșirea din perimetrul terasei localului a creat o tulburare efectivă a ordinii și liniștii publice, respectiv a persoanelor participante la petrecerea din localul respectiv, așa cum prevede textul incriminator.”

Mai mult, judecătorul observă că nici polițiștii nu au înțeles imediat ce se întâmplase.

„Trebuie remarcat din înregistrarea video, asa cum de altfel se consemnează și în procesul verbal de vizionare depus la dosar, că dat fiind momentul scurt, nici măcar agenții de poliție C. și N. nu au observat ce s-a întâmplat, la min. 00.34 agentul de poliție C. întrebând: ”ce are la el?”, agentul de poliție N. răspunzând: ”Spray?”, pentru a concluziona la nivel de suspiciune rezonabilă că prin această atitudine inculpatul ar fi tulburat ordinea și liniștea publică, neexistând la dosar nicio dovadă de natură să contureze cu certitudine urmarea imediată cerută de textul legal al art. 371 Cod penal și anume producerea unei stări de tulburare a ordinii și liniștii publice în rândul mai multor persoane dintre cele aproximativ 100 care s-ar fi aflat pe terasa localului, raportat la acțiunea concretă imputată inculpatului.”

Ce spune instanța despre spray-ul folosit în timpul incidentului

În privința spray-ului iritant-lacrimogen, instanța nu contestă că înregistrarea surprinde o pulverizare.

„– în intervalul 00.00-00.27, deci pe durata a 27 de secunde se surprinde evenimentul de pe terasa localului, unde se observă în imagini mai multe persoane cu un comportament corespunzător participării la o petrecere-de tip club în aer liber, fără a părea deranjate sau speriate, iar pe fundal muzică cu un nivel de sonor destul de ridicat, în imagini apărând și inculpatul, precum și un agent de poliție-îmbrăcat în uniforma distinctivă fără a se înțelege discuția dintre cei doi, cert fiind că inculpatul la minutul 00.19 s-a îndreptat înspre poarta de la ieșirea din local;

– la ieșirea din perimetrul terasei localului, în față fiind o parcare, în intervalul 00.28 – 00.30, inculpatul se întoarce ținând ceva în mână, fără a se observa în imagini cu exactitate, apoi se aude, un sunet specific unei pulverizări tip spray, pulverizare îndreptată cel mai probabil sub nivelul înălțimii unde avea montat dispozitivul bodycam agentul de poliție C., după care fuge înspre parcare;

– intervalul 00.30-00.49 surprinde momentul când agenții de poliție aleargă înspre mașina inculpatului care era deja la volan cu ușile închise încercând să o pornească;

– între 00.51-01.08, se observă mai multe persoane de sex masculin lângă autoturismul inculpatului dintre care una a deschis ușa șoferului aplicând lovituri cu picioarele inculpatului în timp ce o altă persoană ține de ușă astfel încât acesta să nu o poată închide, iar unul dintre agenții de poliție pulverizează în mod constant și cu intensitate spray direct înspre inculpat și în interiorul autoturismului acestuia, timp în care se aude exclamându-se ”Dă-i, dă-i!, dă să-i dau!”, la un moment dat inculpatul reușind să închidă ușa, după care se observă că persoanele adunate în jurul autoturismului îi deschid din nou portiera”, se arată în încheierea magistratului.

Problema este că, în opinia judecătorului, imaginile nu permit stabilirea exactă a direcției și a persoanelor către care a fost îndreptat spray-ul folosit de Bucurică.

Motivarea reține că există inclusiv un martor care afirmă că substanța a fost pulverizată și în direcția sa.

„Pe o durată de o fracțiune de secundă, fără a se putea stabili modalitatea din perspectiva distanței, poziționării agenților de poliție, iar celelalte probe nu suplinesc această incertitudine, ci din contră există la acest moment procesual un martor care susține că s-a pulverizat și înspre el, și mai mult că de față se aflau mai multe persoane nu se poate reține îndeplinirea cerinței unor dovezi care să creeze suspiciunea rezonabilă că acțiunea a fost îndreptată ori i-a vizat exclusiv pe polițiști sau de fapt, întreg grupul de persoane adunate, în urma agenților de poliție.”

Instanța: acuzația privind uzul de armă nu are suport probatoriu

Într-un alt pasaj, judecătorul revine asupra acuzației de uz de armă fără drept și formulează o concluzie extrem de clară:

„Deși nu este indicată de Parchet drept temei al propunerii de arestare preventivă, dar reținând că această infracțiune pentru care deopotrivă s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, a conturat întregul context factual reținut în sarcina inculpatului Bucurică Radu George inclusiv din perspectiva justificării necesității și proporționalității luării celei mai drastice măsuri preventive-aceea a arestului, judecătorul de drepturi și libertăți constată că infracțiunea de uz de armă fără drept prev. de art. 343 alin. 1 Cod penal nu are niciun suport probatoriu, probele administrate până la acest moment procesual relevând cu certitudine că inculpatul nu a tras niciun foc de armă la data evenimentului.”

De ce a fost lăsat procurorul în libertate

Instanța arată că, pentru arestarea preventivă, nu este suficientă simpla existență a unei acuzații. Trebuie să existe un standard probatoriu care să susțină suspiciunea rezonabilă.

În acest caz, judecătorul a concluzionat că această condiție nu este îndeplinită pentru infracțiunile care au stat la baza propunerii de arestare.

„Concluzionând și subliniind încă o dată că la momentul luării măsurii arestării preventive într-adevăr nu este necesar să existe probe suficiente pentru a susţine o hotărâre de condamnare, totuși judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză nu este îndeplinită prima condiţie din perspectiva existenței unui standard probatoriu din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul Bucurică Radu George a săvârşit infracțiunile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. 1 Cod penal, tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. 2, 3 Cod penal, 2 infracțiuni de ultraj prev. de art. 257 alin. 1, 4 Cod penal rap. la art. 193 alin. 1, alin. 2 ind. 1 lit. c, d Cod penal-infracțiuni ce reprezintă temeiurile factuale ale propunerii de arestare formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pentru motivele arătate în paragrafele precedente.”

Judecătorul a analizat și ipoteza în care probele ar fi fost considerate suficiente pentru suspiciunea rezonabilă, dar a ajuns la aceeași concluzie în privința necesității unei măsuri preventive.

„Chiar dacă s-ar aprecia că probele depuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în susținerea propunerii de arestare preventivă îndeplinesc cerința privind dovada suspiciunii rezonabile că inculpatul Bucurică Radu George ar fi săvârşit faptele în încadrarea juridică reținută de procuror, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în cauză nu este îndeplinită nici cerința existenţei unor probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică ori cerința necesității luării măsurii arestării preventive sau o altă măsură preventivă în scopul asigurării bunei desfăşurării a procesului penal (art. 202 Cod pr. pen.).”

Astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a respins propunerea de arestare preventivă, iar procurorul a fost lăsat în libertate.

Soluția nu înseamnă că instanța a stabilit că Bucurică Radu George este nevinovat și nici că ancheta penală s-a încheiat. Judecătorul a analizat dacă, la momentul respectiv, erau îndeplinite condițiile legale pentru dispunerea unei măsuri preventive și a apreciat că nu.

Între timp, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au contestat soluția, iar contestația urmează să fie judecată de instanța superioară.

Prin urmare, dosarul merge mai departe, însă motivarea primei instanțe pune serios sub semnul întrebării o parte importantă din construcția factuală prezentată de Parchet în momentul solicitării arestării preventive. Cea mai importantă concluzie a judecătorului este că nu Bucurică ar fi tras focul de armă surprins după imobilizarea sa, ci martorul care îl dezarmase, concluzie bazată în principal pe imaginile bodycam, procesul-verbal de vizionare și declarațiile polițiștilor.

Întreaga motivare obținută de Lumea Justiției, aici.

Procurorul Radu George Bucurică nu va fi arestat preventiv. Curtea de Apel Alba Iulia a respins, luni seara, ca neîntemeiată, propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind arestarea preventivă a acestuia.

Instanța a dispus, în baza articolului 227, alineatul 1 din Codul de procedură penală, respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă acesta nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză.

Decizia a fost pronunțată luni, 10 august, la ora 21:43, în camera de consiliu.

„Respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul B.R.G. (…) ca neîntemeiată”, se arată în soluția instanței.

Bucurică fusese reținut pentru 24 de ore în urma incidentului de la Ribița și a fost adus luni la Curtea de Apel Alba Iulia cu propunere de arestare preventivă.

Înainte de intrarea în instanță, procurorul a declarat, într-un video publicat de „Ziarul Unirea”, că a avut arma asupra sa pentru a se proteja de ceea ce a numit „mafia din Banat” și a susținut că nu a tras cu arma.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia nu este definitivă. Soluția poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Cum a început cazul de la Ribița

Cazul a început în noaptea de 9 august, în comuna Ribița, unde procurorul Radu George Bucurică ar fi ajuns la o discotecă în aer liber. Potrivit informațiilor obținute în timpul verificărilor jurnalistice, acesta ar fi intrat în local îmbrăcat în negru și purtând mănuși negre, după care s-ar fi așezat singur la bar.

La un moment dat, persoane aflate în zonă ar fi alertat autoritățile, iar la fața locului au ajuns polițiștii. Primele informații apărute în spațiul public au indicat că în timpul intervenției ar fi fost folosit un pistol.

Ulterior, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a anunțat reținerea procurorului pentru 24 de ore și a prezentat acuzațiile formulate în acest caz.

Potrivit anchetatorilor, Bucurică este cercetat pentru mai multe infracțiuni, între care nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și ultraj.

Un aspect important al anchetei îl reprezintă arma pe care procurorul ar fi avut-o asupra sa. Potrivit informațiilor comunicate în cadrul dosarului, permisul său de port-armă fusese anulat anterior.

După reținere, procurorii au cerut arestarea preventivă a lui Radu George Bucurică. Luni, 10 august, acesta a fost prezentat Curții de Apel Alba Iulia, însă instanța a respins propunerea ca neîntemeiată și a dispus punerea sa în libertate.

Tribunalul Hunedoara a admis, marți, cererea formulată de Georgeta-Angelica Tomuța și a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 537 din 7 iulie 2026, emis de președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Ordinul este actul administrativ prin care directoarea executivă a AJOFM Hunedoara a fost delegată, pentru o perioadă de 60 de zile, la sediul central al ANOFM.

Hotărârea este executorie de drept, iar suspendarea ordinului produce efecte până la pronunțarea instanței asupra acțiunii de fond. Decizia Tribunalului Hunedoara poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.

Potrivit soluției pronunțate în 4 august 2026, instanța a admis cererea de suspendare formulată de Georgeta-Angelica Tomuța în contradictoriu cu ANOFM.

„În temeiul art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 dispune suspendarea executării actului administrativ – Ordinul nr. 537/07.07.2026 emis de către Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, până la pronunțarea instanței de fond”, se arată în soluția Tribunalului Hunedoara.

Prin aceeași hotărâre, instanța a stabilit că cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Delegată la ANOFM pentru 60 de zile

La începutul lunii iulie, Georgeta-Angelica Tomuța, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara, a fost delegată pentru 60 de zile la ANOFM, începând cu data de 7 iulie 2026.

Potrivit informațiilor transmise anterior, aceasta urma să își desfășoare activitatea în cadrul Serviciului Autorizare pentru Plasare Străini, delegarea fiind justificată de ANOFM prin necesitatea pregătirii și lansării proiectului „Work in Romania”, dar și prin pregătirea juridică a directoarei AJOFM Hunedoara.

Măsura a ridicat însă semne de întrebare, în condițiile în care Georgeta-Angelica Tomuța are un rol important și în implementarea unui proiect de aproximativ 121 de milioane de lei, finanțat prin Programul Tranziție Justă.

Proiectul face parte dintr-un demers național în care ANOFM este partener al mai multor agenții județene pentru ocuparea forței de muncă, iar directoarea AJOFM Hunedoara are calitatea de manager de proiect.

În acest context, au apărut întrebări privind continuitatea activităților și modul în care urmau să fie gestionate atribuțiile de manager pe durata delegării, precum și dacă autoritatea de management a fost informată cu privire la schimbarea intervenită.

Primarul comunei Șoimuș, Mihai-Gabriel Irimie, a obținut, vineri, în instanță, revocarea măsurii controlului judiciar dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Tribunalul Hunedoara a admis plângerea formulată de edil împotriva ordonanței prin care fusese plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea este definitivă.

Primarul comunei Șoimuș, Mihai-Gabriel Irimie, nu mai este sub control judiciar, după ce Tribunalul Hunedoara a admis plângerea formulată de acesta împotriva măsurii preventive dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Hunedoara în data de 27 iulie 2026, având ca obiect „plângere control judiciar”.

În ședința de astăzi, 31 iulie 2026, instanța a admis plângerea formulată de primarul comunei Șoimuș și a revocat măsura controlului judiciar dispusă prin ordonanța emisă în data de 23 iulie 2026 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia.

„În baza art. 242 alin. 1 și 4 ind. 2 raportat la art. 213 alin. 6 Cod procedură penală, admite plângerea formulată de inculpatul Irimie Mihail-Gabriel împotriva ordonanței nr. 15/4/P/2025 din 23.07.2026, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.N.A. – Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care a fost luată măsura controlului judiciar față de inculpat, pentru o durată de 60 de zile și, în consecință, revocă măsura preventivă a controlului judiciar”, se arată în soluția publicată pe portalul instanțelor.

În baza căror prevederi legale a fost revocat controlul judiciar

Soluția Tribunalului Hunedoara a fost pronunțată în baza articolului 242 alineatele (1) și (4^2), raportate la articolul 213 alineatul (6) din Codul de procedură penală.

Potrivit articolului 242 alineatul (1), o măsură preventivă poate fi revocată, din oficiu sau la cerere, atunci când au încetat temeiurile care au determinat luarea acesteia ori când au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii.

Alineatul (4^2) al aceluiași articol permite contestarea măsurii preventive dispuse de procuror, prin procedura prevăzută la articolul 213 din Codul de procedură penală.

În cazul de față, primarul comunei Șoimuș a formulat o plângere împotriva ordonanței prin care procurorii DNA – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus plasarea sa sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Plângerea a fost analizată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Hunedoara.

Conform articolului 213 alineatul (6), judecătorul se pronunță asupra plângerii printr-o încheiere definitivă. În consecință, hotărârea Tribunalului Hunedoara prin care a fost revocată măsura controlului judiciar nu mai poate fi contestată.

Din minuta publicată de instanță nu reies însă argumentele concrete care au stat la baza admiterii plângerii. Motivarea completă a hotărârii va arăta dacă judecătorul a apreciat că au încetat temeiurile care justificau măsura luată acum o săptămână sau dacă au existat alte împrejurări relevante în analiza legalității și necesității controlului judiciar.

Instanța a stabilit, totodată, că cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Contactat de Știri din Hunedoara, primarul comunei Șoimuș a declarat doar că are încredere în decizia judecătorilor.

„Am încredere în decizia judecătorilor”, a spus Mihai-Gabriel Irimie.

Revocarea controlului judiciar reprezintă o decizie referitoare la măsura preventivă dispusă de procurorii DNA și nu constituie o soluționare a cauzei penale pe fond. Cercetările din dosarul în care este vizat edilul continuă.

DNA nu a făcut publică cauza în care este cercetat primarul din Șoimuș, însă, potrivit surselor noastre, ar fi vorba de un dosar care ar avea legătură cu intabulările gratuite.

Vom reveni cu detalii.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Hunedoara au dispus trimiterea în judecată, sub măsura arestului la domiciliu, a unui inculpat minor, în vârstă de 16 de ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.
Din probatoriul administrat a rezultat faptul că, în perioada cuprinsă între lunile aprilie și mai 2026, inculpatul a înlesnit și a obținut foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către o victimă minoră, în vârstă de 15 ani.

„Din actele de urmărire penală a reieșit că, în toamna anului 2025, după începerea anului școlar, între persoana vătămată minoră și inculpatul minor s-a conturat o relație apropiată, care a condus inițial la pervertirea minorei, iar apoi la exploatarea sexuală a acesteia.
Anterior, victima manifestase un comportament ireproșabil, atât în familie și la școală, însă după apropierea de inculpat, au urmat absenteismul școlar și fuga repetată de acasă, în pofida demersurilor demersurile familiei, poliției și angajaților din cadrul DGASPC Hunedoara și Brașov, care în mod repetat au depistat-o și readus-o la domiciliu. Situația a culminat cu dispariția persoanei vătămate minore de la domiciliul său din județul Brașov, înregistrată în evidențele poliției”, se arată în comunicatul de presă emis de DIICOT.

Investigațiile efectuate au relevat faptul că în primăvara anului 2026 victima minoră a întreținut relații sexuale contra cost, pe raza județelor Hunedoara, Alba, Sibiu și Brașov, cu sprijinul și sub autoritatea inculpatului minor, singura sursă de venit a acestora fiind sumele de bani obținute din prostituție.

Astfel, în scopul obținerii sumelor de bani, inculpatul a închiriat, în regim hotelier, diverse locații, a creat victimei cont pe un site de anunțuri matrimoniale, a controlat în permanență telefonul mobil al persoanei vătămate pentru a stabili numărul clienților, precum și veniturile obținute.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Hunedoara.

Ulterior sesizării instanței, la data de 10.06.2026, în pofida interdicției, inculpatul părăsit locuința, după ce, în prealabil, a distrus dispozitivul de supraveghere montat (brățara), fapt pentru care a fost dispusă înlocuirea măsurii arestării la domiciliu cu cea a arestării preventive.